emanuel2007: despatimit este numai acela care a ajuns singur ca si Hristos Cel Singur ;
Stim ca drumul catre Hristos este singuratic. Si totusi am citit ca Dumnezeu ii aduna pe cei ai Sai, tocmai pentru ca acest drum este atat de greu. Si dintr-odata nu mai esti singur. Cum se impaca acest lucru cu ceea ce scrii despre prieteni?
Exista si o vorba: "Apara-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani ma apar singur". Nu stiu daca e o zicala sau doar o cimilitura de pe vremea comunista, ca atunci am auzit spunandu-se acest lucru. Cu toate astea nu ne putem lipsi de prieteni. Deci cum sa intelegem singuratatea, in care nu e loc decat pentru Dumnezeu?

emanuel2007: sa te dedai pacatelor dintr-o asa-zisa smerenie ;

Multumesc, Rafael, pentru aceste cuvinte, caci cineva incerca sa ne convinga acum catava vreme, ca intreruperea postului este mai mare jertfa pentru un credincios, decat postul in sine.


[/i][/i]