Mirelat, ceea ce i-ai scris tu lui Cris m-a mahnit.
Cris a venit spre noi, spre crestini, cu sufletul deschis spre a gasi in noi un ajutor, un sprijin pt problemele ei si, poate, putina dragoste si intelegere din partea noastra. Intr-un cuvant, spre a gasi in noi acel "aproapele" de care vorbeste Mantuitorul
Iar noi, ortodocsii, asa ii raspundem?
Aceasta este dragostea noastra pt aproapele - o mustrare?!
Pe mine m-a impresionat ca fiind un mare adevar, ceea ce ne povatuieste parintele Paisie Aghioritul despre ce inseamna dragostea adevarata a crestinilor fata de aproapele; cum ar trebui sa ne purtam cu semenii nostrii aflati in nevoie si neputinta si ce ar trebui sa simtim, fata de ei.
Iti recomand sa citesti aceste cuvinte ale parintelui Paisie Aghioritul, pt ca sint convins ca pe toti ne imbogatesc sufleteste.
[quote]
Intr-o zi a venit la Coliba un copil indracit impreuna cu tatal sau. In acel moment a venit si un cunoscut de-al meu, iar eu l-am luat pe tatal copilului deoparte ca sa-i spun cateva lucruri, caci din cauza lui se indracise copilul. Bietul de el era intr-o stare jalnica. Ditamai flacaul si-i curgeau mucii… Cand cunoscutul meu l-a vazut, s-a apropiat de el, si-a scos batista, i-a sters nasul si a bagat-o iarasi in buzunar. Si-a scos apoi crucea de aur de la gat si a pus-o la gatul copilului. Dar nu lucrul acesta era atat de important, cat sa fi vazut cu cata dragoste, cu cata afectiune a sters nasul copilului - de-ati fi vazut in ce hal era! Am ramas impresionat. L-a durut pentru el ca pentru un frate. Daca nu-l simtea ca pe un frate, ar fi facut aceasta? Daca il iubesti pe celalalt ca pe un frate, ii stergi nasul cu propria batista si o pui iarasi in buzunar! Dar daca nu-l simti ca pe un frate, este ca un corp strain: putin sa te atinga, imediat sari in sus; putin scuipat sa cada pe tine, te duci repede sa te speli.
|