Afirmatia intalnita in articolul din Ziarul Lumina nu este singulara. Este folosit astazi in Biserica, atat in randul unor preoti cat si al credinciosilor, un "limbaj de lemn", ca urmare a faptului ca, de cele mai multe ori, cuvintele noastre nu mai sunt raportate la Cuvantul Vietii. Asistam, din pacate, la desacralizarea limbajului bisericesc.
Nimeni nu poate sa nege ca in cultul divin (slujbele bisericesti)sunt intalnite o serie de elemente simbolice ce sunt, de regula, explicate in tratatele de teologie liturgica. Insa pentru unii exista tentatia de a crede (intalnita frecvent)ca in Biserica totul are un caracter simbolic. Dar Simbolul, in gandirea Sf. Parinti, invaluie si dezvaluie o realitate nevazuta, deoarece este in acelasi timp semn, indicator-realitate semnificanta si participa la realitatea semnificata.
In cazul de fata putem spune ca painea si vinul (Sfintele Daruri) au caracter de simbol pana in momentul prefacerii. Dupa Epicleza, painea si vinul sunt insusi Trupul si Sangele Domnului.
|