M-am straduit sa citesc tot topicul pentru a-mi spune si eu o parere despre acest subiect care este greu de a fi epuizat.Un parinte asemana familia cu o manastire in care tatal este staretul,mama este economul iar copii sunt vietuitorii.
Casnicia este mucenicie in lume.La inceput totul este frumos si usor dar apoi vin greutati si necazuri.Este usor sa lasi totul balta la prima incercare si sa pleci pe drumul tau lasind in urma suferinta.In doi este mai usor de suportat chiar si singuratatea!!!!
Daca nu se poate criea comuniunea macar sa existe toleranta asa fel incit fiecare sa-si duca crucea sa.Eu am multi ani de casatorie in spate si nu a fost usor,uneori am dus eu tot greul,alteori viata mi-a dat un ragaz si a dus el.Important este ca nu am abandonat si ma rog la bunul Dumnezeu sa fim impreuna pina ce moartea ne va desparti
iar acolo unde dragostea s-a diminuat sa prisoseasca rabdaraea di intelepciunea.
Crucea casatoritilor nu este usoara dar...nici cea mai grea.