Casa Domnului
Intr-o seară de iarnă, o tânără familie stătea în jurul mesei. Tatăl era trist si apăsat de griji, iar mama plângea, tinându-si fata în palme. Fetita lor cea mică, mirată de această situatie, se apropie incet si intrebă:.
- Mamă, de ce plângi?
- Fata mea, sunt zile grele nu mai avem bani si pentru a putea trăi am vândut si casa aceasta frumoasă. Mâine va trebui să ne mutăm intr-o casă mult mai mică. De aceea plâng, fiindcă ne este greu să plecăm din acest loc minunat, unde am trăit in liniste atatia ani, si să ne mutăm intr-o casă sărăcăcioasă si ca vai de ea…
- Dar, mamă, nu locuieste Dumnezeu si in casa aceea săracă in care ne vom muta?
Mirati de credinta copilei si de adevărul spus de aceasta, părintii au înțeles că, in viată, greutătile si necazurile de orice fel încoltesc sufletul omului, dar credinta si speranta nu trebuie niciodată uitate, fiindcă doar cu ele in suflet drumul spinos al vietii e străbătut mai usor.
|