[C.tin]

Nu intram aici in detalii (am facut-o in alta parte, vezi Weg und WWW. A Portret of the World with Heidegger, [ II ]), fiindca timpul acestui simpozion ne impune drastic limitele sale de filosofare. Ba si cafeaua, ce abureste acum pe mese, i-si pierde calitatile de agheasma spirituala daca nu e consumata fierbinte. Sa recapitulam in citeva propozitii, pentru a fi degerat mai usor, mesajul medicului lui Zalmoxis, transmis de Socrate atenienilor (nu uitam, pentru a vedea cum au evoluat lucrurile si in domeniul politic in acesti 2400 de ani, ca printre acei atenieni se afla si Critias, viitorul cap al tiraniei ateniene, cit si Charmides, unchiul lui Platon, pe atunci un prefrumos si destept tinar, cum am aratat, care are cumplite dureri de cap si pe care Socrate e hotarit sa i le lecuiasaca cu un mic amanunt, cel al deschiderii sufletului: peste ani Charmides va face parte din grupul celor 30 de tirani, condusi de Critias [vezi in acest sens [ III]. mai ales pentru superbele note ale marelui cercetator rus A. F. Losev]):

1) la Potidea, in anul 432 BC, a avut loc o intilnire "neformala" dintre Socrate si unul din " medicii lui Zalmoxis"; intilnirea l-a coplesit atit de tare pe Socrate, care era inca la virsta cautarilor sale filosofice, incit intorcinduse la Athena, s-a indreptat "bucuros" spre palestra Taurului, poate cea mai vestita la acel timp, ca sa relateze atenienilor anume aceasta intilnire (si mai putin stirile de ultima ora de la razboi);
2) medicul trac ii relateaza lui Socrate ca regele lor, Zalmoxis, care este si zeu (pe noi ne intereseaza aici si micul amanunt al timpului la care se face relatarea - "Zalmoxis, regele nostru, care e zeu", adica este vorba, probabil, de un Zalmoxis care e rege si zeu chiar atunci cind avea loc intilnirea}; ii invata pe ei (pe geto-daci?) ca "nu trebuie sa incercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul, ori capul fara sa tinem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi insanatosit fara suflet";
3) "medicii greci... nu se ridica pina la intregul de care ar trebui sa-l ingrijeasca", fiindca ei nu inteleg ca pentru a se lecui partea trebuie sa lecuim mai intii intregul;
4) lecuirea intregului se face mai ales prin ingrijirea sufletului;
5) sufletul se ingrijeste cu anumite descintece si aceste descintece nu sint altceva decit "rostirile frumoase";
6) lecuind sufletul " deschidem calea sanatatii si catre cap, si catre trupul tot" fiindca "Din asemenea rostiri se isca in suflete swfrosune, iar odata cu aceasta iesire la iveala si participare (cum sa nu-ti amintesti aici de DASEIN-ul lui Heidegher? ), calea sanatati se deschide lesne si catre cap, si catre trupul tot":
7) nimeni nu poate fi, insa, lecuit cu aceasta metoda, mai spunea medicul lui Zalmoxis, pina nu-si infatiseaza sufletul, fie el "bogat, frumos, ori de neam ales";
8) Socrate chiar i-a jurat medicului lui Zalmoxis (textual: "...i-am jurat si sint dator sa-i dau ascultare.") sa nu lecuiasca pe nimeni cu acele descintece (deci ele i-au fost transmise lui Socrate!!! - impreuna cu iarba de leac) pina bolnavul nu-si infatiseaza, adica deschide, sufletul ("...nu prea am ce sa fac pentru tine, Charmides, dragule, daca nu-ti infatiseszi sufletul...");
9) Socrate nu-l lecuieste pe Charmides, fiindca este provocat de Critias la alta discutie (cea despre rosturile intelepciunii) care amina mereu infatisarea sufletului lui Charmides.