Daca cine m-ar intreba acum ce te-a marcat cel mai mult la parintele Mina, as rapsunde simplu: Orele de cateheza tinute in fiecare duminica seara, dupa vecernie. Una e sa citesti din carte si alta e sa il vezi cum prin blandetea, inteligenta, capacitatea sa duhoniceasca atragea ca un magnet tot mai multi tinerii in jurul sau. Veneau din toata tara. Erau studenti, doctoranzi, copii de rand, ucenici. Parintele Mina a fost , este si va fi (cat va voi Domnul) un "bunicut" al Husiului, asa cum frumos il numea si fetita.:) Dupa slujba de seara, iesea in fata Sf.Altar cu ochelarii pe nas, ne imbraca pe toti cu privirea sa blanda dar patrunzatoare. Are niste ochi imensi albastri (acum acoperiti de bandaje dupa atatea operatii..) limpezi ce te atrag si te indeamna spre meditatie. Ne invata sa il iubim pe Hristos, ne vorbea simplu, ani de-a randul a luptat cu noi "masa tanara" sa fim ostasi adevarati ai Lui Hristos. Ne-a invatat sa fim mandri ca suntem ROMANI. Spunea atat de frumos roman=ORTODOX, catolic=ungur! de fiecare data ora de cateheza ( de multe ori chiar 2 ore) se termina cu rugaciunea IIsuse Fiul Lui Dumnezeu miluieste-ma. Ne punea sa ingenunchem toti (in frunte cu sfintia sa), spuneam impreuna timp de 15 min rugaciunea inimii. Cum eu stateam adesea in strana, ii auzeam rugaciunea soptita, plina de evlavie si suferinta. Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul..cautam sa imi potrivesc respiratia dupa a lui, doream sa imi umplu trupul si inima cu rugaciunea parintelui usor soptita.. Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul..Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu miluieste-ma...