[OvidiuO]

În prealabil postat de Stefan2

Cum poti sa iubesti pe cineva care stii ca te-ar trimite intr-un chin vesnic doar ptr ca ai facut ceva ce lui nu i-a convenit ? eu nu concep asa ceva
Asta nu ar fi o iubire sincera ci una pervertita.

Am specificat in primul mesaj ca nu Dumnezeu ne trimite in iad ci noi singuri. O sa fac din nou o analogie, cu permisiunea ta. Otelul se caleste in foc si mai apoi il poti intrebuinta spre diverse scopuri. Asa este si cu omul care pentru a ajunge in rai, Domnul a spus ca trebuie sa respecte poruncile, sa duca o viata de crestin autentic. Daca aceasta calire este Calea (calirea) ce e asa greu de inteles ? In acest sens trebuie inteles si nu in altul, nu fiindca Domnul nu vrea, ci se pare ca noi nu vrem.

În prealabil postat de Stefan2

Si cum ramane cu planul Divin ? cica Dzeu stie deaja tot ce o sa se intample , cu toate astea nu intervine si ne lasa sortiti pieirii eterne.El totusi ne iubeste.Halal dovada de iubire.

Dumnezeu stie totul dinainte, dar nu le predestineaza pe toate. El nu doreste sa se savarseasca raul si nici nu forteaza virtutea. Predestineaza acelea ce nu stau in puterea nioastra.

În prealabil postat de Stefan2

Ptr mine sa iubesti inseamna sa il accepti pe celalalt cu toate neajunsurile lui.Dzeu nu ne accepta asa cum suntem.Suntem niste lichele in fatza lui , niste pacatosi , si noi tre sa ne simtim vinovati ptr asta , si sa nu dam doi bani pe noi.

Un om care nu se iubeste pe sine nu are ce sa o ofere semenilor sai , pentru ca e gol pe dinauntru.

Si cand spun ca un om trebuie sa se iubeasca pe sine nu ma refer la narcisism (acei oameni care se vad buricul pamantului).

Tocmai ca Dumnezeu are rabdare cu noi toti si asteapta sa ne pocaim, aceasta facand-o din iubire. Sa iubesti inseamna mult mai mult decat spui tu aici, Stefane. Inseamna intr-adevar si acceptarea celuilalt cu defectele si calitatile lui. A te iubi pe tine insuti ? Aceasta nu o prea inteleg. Daca ma iubesc pe mine, cum pot oferi dragostea mea celorlalti ca o pastrez pt mine, ma iubesc doar pe mine si nu fac voia celuilalt. A ma accepta pe mine insumi ca fiinta, dar nu ca pacatos, ar suna mai bine cred.

În prealabil postat de Stefan2

Parintii despre care vorbesti tu , tocmai de aia s-au refugiat in pustie si au refulat in "Credinta" , din cauza stimei de sine reduse si din cauza ca nu se puteau adapta societatii.Nu se iubeau deloc pe sine , erau incapabili sa faca ceva ptr ei.Asa ca au fugit departe de realitate , cautandu-si alinare in iluzii precum ca va mai avea el o viata , si inca una vesnica , in care va fi rasplatit cu varf si indesat.

Defapt asta fac toti oamenii religiosi de cand lumea si pamantul , se amagesc cu niste iluzii ieftine , din cauza ca viata asta li se pare o povara ,spera la o a doua sansa.

Nu este asa cum spui tu despre Sfintii Parinti, desi probabil ca unii oameni (cazuri particulare) ar fi putut sa se retraga in manastire si din alte cauze. Numai ca si in manastire sunt mai multe feluri de oameni iar pt retragerea in pustie iti trebuie binecuvantare ca nu oricine se poate retrage in pustie si nu oricine poate rezista ispitelor din pustie. Cel ce renunta la lumea aceasta, o face pentru Hristos, o face din smerenie, nu din neadaptare sociala, desi repet pot fi si cazuri particulare. Nu putem generaliza din cauza unora.

Trupul fara ochi este orb si nu vede soarele. Mintea fara suflet, nu poate intelege cele ale Domnului, nu intelege pe Dumnezeu.Mintea nu este suflet ci este suflet. Ea calauzeste sufletul si-l sfatuieste spre cele bune.
Ca sa ai pace in suflet trebuie sa fii cumpatat si infranat. Putem sa studiem oricat, dar nu vom ajunge sa-L cunoastem pe Dumnezeu, cata vreme nu vom vietui dupa poruncile Lui. Nu prin stiinta se face cunoscut Domnul ci prin Duhul Sfant. Chiar si in stiinta de altfel, poti face o afirmatie de genul....stiu matematica, dar nu cunosc matematici speciale. Pai de ce ? Fiindca nu e suficient sa cunosc doar adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea, etc. Trebuie sa stiu cum sa fac conexiunile, cum sa gandesc logic, trebuie mult exercitiu si multe altele. Pai cum sa vin eu sa vorbesc despre Dumnezeu ca asa si pe dincolo, imi dau cu presupusul, dar io habar nu am de teologie, doar am citit pe ici pe colo niste carti, am mai auzit, am mai vazut. Totusi eu stiu. Ce stiu ?

Iubirea este si ea de mai multe feluri iar una este iubirea sfanta si alta este iubirea cazuta.Iubirea sfanta il afunda pe om in dulceata smereniei si nu poate sa-L judece pe cel ce l-a creat, facand analize dupa mintea lui.
Doamne ajuta !