[geo.nektarios]

[COLOR=#000000]Partidele politice din România postcomunistă au încercat constant să-şi atragă cultele de partea lor, fără a avea o strategie declarata în acest sens. PNTCD şi PRM au adus religia în prim-planul platformei lor electorale, dar nu şi-au putut îndeplini promisiunile faţa de culte, primul datorită divergentelor pe care le-a avut cu partenerii săi de guvernare în perioada 1996-2000, iar al doilea pentru că nu a format niciodată guvernul. Însă implicarea politică a preoţilor a ridicat probleme cultelor, care au realizat că simbioza le aducea puține avantaje şi le subordona clasei politice. După cum am văzut, Biserica Ortodoxă a dat tonul, alegând neutralitate politică pentru clerul său. Însă decizia a fost implementată doar în campania din 2004, odată ce Sinodul şi-a amenințat preoţii cu răspopirea. Însă clerul de toate confesiunile religioase va continua să se implice politic în mod indirect, nu prin ocuparea de funcții publice, prin aderarea la partide politice sau prin participarea nemijlocită pe listele electorale de partid, ci ca sfătuitori de încredere ai electoratului.[/COLOR]

[1] Evenimentul zilei, 13 februarie 2004

[2] Cotidianul, 15 aprilie 2003

[3] Ziarul de Iaşi, 17 aprilie 1998

[4] Ziarul de Iaşi, 29 aprilie şi 1 iulie 1998

[5] Evenimentul zilei, 28 aprilie 2000

[6] Cotidianul, 15 aprilie 2003

[7] Evenimentul zilei, 2 februarie 2004

[8] Informaţia, 1 şi 13 februarie 2004

[9] România liberă, 4 februarie 2004

[10] Evenimentul Zilei, 10 februarie 2004

[11] Evenimentul Zilei, 13 februarie 2004

[12] Informaţia, 15 februarie şi 11 martie 2004

[13] România libera, 2 iunie 2004

[14] Evenimentul Zilei, 14 mai 2004

[15] Informaţia, 25 februarie 2004

[16] Ziua, 24 februarie 2004

[17] Informaţia, 18 februarie 2004

[18] Cotidianul, 4 martie 2004

[19] România liberă, 19 februarie 2004

[20] Evenimentul zilei, 20 februarie 2004