[beliver]

Imi pare rau sa vad ca pui totul la suflet.Ar trbui sa te detasezi un pic.Parintii trebuie iertati si iubiti indiferent de greselile lor.Iti vorbesc ca un om care a trecut prin multe experiente de acest gen si care in continuare primeste palme de la parinti si sunt mai in varsta decat tine.Incearca sa ii daruiesti iubire,sa nu o invinuiesti de nimic ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Ca sa-ti fie mai usor gandeste-te ca relatia pe care o ai tu cu mama ta este relatia pe care o ai cu Dumnezeu,pentru ca si El este parintele tau,este Tatal tau.si daca iti merge rau te certi cu El si te gandesti ca el e de vina?Nu, tu trebuie sa-L iubesti si sa te rogi Lui in continuare,sa te smeresti.Poate ca asta trebuie sa inveti sa fii smerit.Nimeni nu te invinuieste de nimic ci toata lumea vrea sa te ajute sa depasesti situatia in care te afli,si ar fi pacat sa nu mai intri pe forum.Dimpotriva ar trebui sa spui ce ai pe suflet si sa crezi ca oameni cu credinta in Dumnezeu or sa-ti dea sfaturi pe care tu poti sa le asculti sau nu,dar care de fapt sunt alaturi de tine.eu una i-am rugat pe "ai mei " sa vina la noi la o sfestanie si l-am rugat pe preot sa ne citeasca rugaciunile de dezlegare.E prea mult de povestit dar poti sa incerci si tu.Dar cel mai important cred ca este sa faci ce stii tu si sa o ierti pe mama ta si mai mult sa ii arati ca o iubesti,tot timpul indiferent de atitudinea ei si sa va impacati.Vorbeste cu un preot si cere-i ajutorul,un ajutor autorizat.Dumnezeu sa te binecuvanteze!