[SIZE=4]Este amintit si faptul ca sfintele mironosite au respectat ziua sambetei, in care "...s-au odihnit dupa Lege" (Luca, 23, 56). Intr-adevar, mironositele, ca niste femei credincioase ce erau, respectau Legea si toate prevederile ei. Ele urmau pe Hristos, dar implineau si Legea de teama iudeilor, asa cum o implinea si Iosif din Arimateea, despre care Sfanta Evanghelie spune ca era un sfetnic al Sinedriului "...barbat bun si drept" (Luca, 23, 50-51). Si daca Iosif din Arimateea, "om bogat" (Matei, 27, 57) si "sfetnic cu bun chip" (Marcu, 15, 43), se temea de iudei, urmand pe Iisus "intr-ascuns" (Ioan, 19, 38), iar pe fata lucra ca orice iudeu, facand parte chiar si din Sinedriu, cu cat mai mult nu aveau sa se teama niste femei si sa se odihneasca in ziua sabatului, dupa Lege? [/SIZE]
[SIZE=4]Daca cercetam cu atentie Noul Testament, vedem ca toate poruncile Decalogului sunt reproduse in cuprinsul lui, de catre Mantuitorul sau de catre sfintii apostoli, in afara de aceea a sabatului. Astfel: [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca intai o gasim la Matei, 12, 31-32 si la Marcu, 3, 29. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a doua, in I Corinteni, 10, 14 si I Ioan, 5, 21. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a treia, la Iacov, 4, 12; 5, 12. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a cincea, la Matei, 15, 4; 19, 19, [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a sasea, la Matei, 19, 18; si la Marcu, 10, 19. [/SIZE]
[SIZE=4]Poruncile a saptea, a opta si a noua, la Matei, 19, 18 la Marcu, 10, 19 si in Romani, 13, 9. [/SIZE]
[SIZE=4]Porunca a zecea, in Romani, 13, 9. [/SIZE]
[SIZE=4]Dar in nici o parte a Evangheliei sau a epistolelor apostolesti nu gasim vorbindu-se - sau facandu-se macar o aluzie - la porunca a patra sau la ziua sabatului, ceea ce dovedeste ca ea nu exista pentru Mantuitorul si apostoli; iar despre ceea ce nu mai exista, e firesc ca nici sa nu se mai vorbeasca. Mantuitorul nostru Iisus Hristos a rezumat toate poruncile in doua: iubirea de Dumnezeu si de aproapele, zicand: "In aceste doua porunci se cuprind toata legea si proorocii" (Matei, 22, 40). Si marele apostol Pavel a zis ca "dragostea este plinirea legii" (Rom., 12; 9-10).
[/SIZE]
[SIZE=4]Nu este adevarat ca apostolii si primii crestini au serbat sambata. Marele apostol Pavel, daca mergea sambata la sinagoga, nu mergea acolo ca sa praznuiasca sambata, ci pentru ca acolo se adunau iudeii (Ioan, 18, 20) si avea prilejul sa le vorbeasca din Scripturi (Fapte, 17, 2). Dar apostolul Pavel vorbea nu numai prin sinagogi, ci si in piete si prin case (Fapte, 17, 17; 18, 6-7), ba chiar si in afara de portile cetatii, in camp (Fapte, 16, 13); apoi, el vorbea nu numai sambata, ci si in fiecare zi si noapte (Fapte, 20, 31). Si ce fel de odihna avea Pavel in ziua sabatului, de vreme ce el se ostenea lucrand pe ogorul inimilor, in slujba cuvantului lui Dumnezeu? (Fapte, 6, 2). [/SIZE]
[SIZE=4]Dar nu numai apostolii au nesocotit serbarea sambetei, ci si urmasii lor: Varnava, Ignatie Teoforul, Policarp al Smirnei, Clement al Romei, Iustin Martirul, Tertulian si alti multi din secolele I, II si III; ei marturisesc ca crestinii din vremea lor serbau Duminica, intocmai cum stim din Scriptura ca faceau si apostolii. [/SIZE]
[SIZE=4]Istoria marturiseste despre Constantin cel Mare numai faptul ca in timpul domniei lui, crestinismul a devenit religie libera de stat, favorizandu-se astfel generalizarea ulterioara, in Imperiul Roman, a practicilor religioase crestine, intre care era si serbarea Duminicii, astfel incat statul roman nu a facut altceva decat a recunoscut si a consfintit o stare de fapt.
[/SIZE]
[COLOR=Navy][SIZE=4],,Sarbatorim cu bucurie ziua a opta dupa sambata in care si Hristos a inviat.,,[/SIZE][SIZE=4](Epistola lui Barnaba 15,9)[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=Red][SIZE=4]Precum in VT Dumnzeu le-a dat ziua a saptea ca semn si aducere aminte ca i-a scos pe evrei din robia Egiptului, tot asa Hristos da tuturor neamurilor lumii ziua a opta, a Invierii Sale ca semn si aducere aminte ca ne-a scos din robia pacatului stramosesc, a iadului si a mortii. Ce este drept, e ca o perioada crestinii au tinut si sambata si duminica pana s-au hotarat sa se rupa de evrei mai ales dupa cucerirea si daramarea Ierusalimului de catre Titus in anul 70.
[/SIZE][/COLOR]
[SIZE=4][COLOR=Navy],,Cei care au trait in randuielile cele vechi si au venit la nadejdea cea noua nu mai tin sambata, ci ziua Domnului in care si viata noastra a rasarit, prin El si prin moartea Lui.,, (Sf Ignatie, catre Magnezieni 9,1)[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]In ziua soarelui ( cum era numita la romani duminica, ziua intai a saptamanii iudaice), noi ne adunam cu totii laolalta, deoarece acesta este prima zi in care Dumnezeu schimband intunericul si materia, a creat lumea, iar Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, in aceeasi zi a inviat din morti.,, (Sf iustin Martirul, Apologia I)[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy],,Vechea zi a saptea a devenit o zi simpla de lucru.,, (Clement al Alexandriei 194)[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]Deci iata ca inainte de Constantin se tinea duminica, iar Tertulian precizeaza:[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy],,Daca noi (crestinii) serbam duminica, apoi facem aceasta nu pentru cinstirea soarelui..., ba chiar aici ne departam si de randuiala evreiasca.,, (Tertulian)
[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]
[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=Navy]Nici voi , adventistii nu ati tinut sabatul de la in ceput, ci din 1846, iar timp de 9 ani nu l-ati inceput ca acum de vineri 6 seara ci de la 6 dimineata.[/COLOR][/SIZE]
|