View Single Post
  #2  
Vechi 28.07.2015, 01:36:06
Mihnea Dragomir's Avatar
Mihnea Dragomir Mihnea Dragomir is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.02.2010
Locație: Ținuturile Loirei, Franța
Religia: Catolic
Mesaje: 7.751
Implicit

Henry Gheon tine un jurnal, in care noteaza, la data de 24 decembrie 1915, ziua confesiunii sale generale si a actului de pocainta:


"Dumnezeule al meu, am fost luxurios dincolo de orice limita; nu am intemeiat un camin si nu am stiut sa indrum dorintele mele pe calea permisa a casatoriei. O fatalitate a naturii in spatele careia, totusi, nu pretind stergerea raspunderii mele personale m-a indepartat mereu de femei si m-a purtat, ma poarta inca, irevocabil, spre tineri. Doamne, dintre toate pacatele, acesta este cel mai grav, cel mai frecvent, cel mai spontan. Nu e vorba ca de fiecare data actul necurat a urmat gandul, ci e vorba ca gandul este constant si am trait zilnic in dorinta impura".

In acel ajun al Craciunului ia hotararea dee a-si schimba viata, hotarare necesara pentru a putea primi iertarea lui Dumnezeu: "Voi duce, de acum incolo, viata unui frate laic, care zambeste lumii fara a se murdari".

Gheon duce o adevarata lupta, despre care jurnalul sa intim da marturie. Iata ce noteaza dupa doua zile:

"Incep sa stiu sa imi intorc privirea. (...) De-abia o privire nu foarte apasata asupra cuiva al carui chip ma bulverseaza si alung deindata gandul rau. Dar cand voi avea ochii purificati si despartiti de senzualitatea carnii mele ?"

Notatiile se succed zi dupa zi. Uneori, victorioase, cand Ghéon a stiut sa invinga dorintele patimase, dar aproape disperate cand ochii sai l-au tradat, intarziind spre cineva cu gand necurat. Rapid, victoriile se indesesc, iar infrangerile se raresc in lupta cu necuratia gandului.

Gheon isi face publica convertirea prin eseul autobiografic "Omul nascut din razboi". Dar, in mod ciudat, toate aceste aspecte ale luptei interioare zilnice cu propriile ganduri si priviri necurate sunt eliminate din eseu, pesemne ca sa nu scandalizeze un public pudibond.

André Gide incaseaza greu lovitura convertirii prietenului sau. Pe vremuri, tatonase si el ideea convertirii, dar acum nu putea ierta ca "acesti catolici" i-au "rapit tovarasul de placeri".

Dupa razboi, decorat cu crucea de onoare pentru activitatea sa eroica de medic militar, facut membru al Legiunii de Onoare, Gheon va scrie peste o suta de piese de teatru. Teatrul sau este explicit catolic, motiv pentru care nu are prea mare trecere intr-o Franta farmazona. Dar are un imens succes de public. In 1931 presedintele Republicii vine sa asiste la una dintre piese, iar in 1938, la Quebec, piesa "Jocul Sfantului Laurentiu" este privita de 200 000 de spectatori. Teatrul sau este o expresie a bucuriei de a trai, este un amestec de burlesc si mistic, asa cum nu se mai crease din Evul Mediu.

In 1921, medicul si scriitorul Henry Gheon devine tertiar dominican (calugar in lume), luand numele de "fratele Petru Dominic": era prenumele lui Dupuoey, cel care isi oferise moartea convertirii lui. Peste ani, in 13 iunie 1944, intr-o Franta preocupata de actualitatea eliberarii, vestea mortii servului lui Dumnezeu, Henry Gheon, va trece aproape neobservata. Va fi inmormantat in Cavoul Fratilor Dominicani din Cimitirul Montparnasse.

In testamentul sau, Gheon scrie despre homosexuali:
"Gandul meu se indreapta spre acesti frati nefericiti, pe care societatea ii alunga si care, prin reprobarea ipocrita a oamenilor, se afunda inca si mai mult in pacatul lor. Trebuie ca ei sa stie ca exista un recurs, ca exista o societate din care niciun pacatos, niciun paria al carnii nu este exclus: este societatea Bisericii".
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc !

www.catehism.com
http://regnabit.wordpress.com

Last edited by Mihnea Dragomir; 28.07.2015 at 01:42:18.
Reply With Quote