Citat:
Īn prealabil postat de ai2
Eu am stiut de la bun inceput ce ma asteapta pe forum (jigniri, amenintari cu banarea pentru opinii diferite de "calea cea dreapta" samd) si cu toate astea consider ca are sens sa postez aici pierzand o groaza de timp. Totusi, noi ne situam pe pozitii usor diferite desi in mare suntem in aceeasi tabara si nu cred ca motivatia mea ti se potriveste. Am sa-ti scriu un mesaj pe privat in care sa-ti explic de ce consider ca are sens sa stau pe acest forum. Daca totusi parasesti forumul inainte ca mesajul meu sa ajunga la tine, daca are vreo importanta, sa stii ca din partea mea plecarea ta este o mare pierdere mai ales dupa plecarea lui topcat. Numai bine!
|
Cred ca se face o mare confuzie intre lumea reala si cea virtuala. In fata calculatorului avem reactii pe care nu prea vrem sa ni le inabusim pentru ca pur si simplu nu prea ne pasa de ce crede lumea; si-asa nu ne cunoaste nimeni ca stam comod ascunsi in spatele unui nick. Cred ca mie daca mi-ar spune cineva pe strada "omule bun", prima reactie ar fi de jena si m-as simti total incomod. Iar asta fiindca stiu ca in viata reala, relatiile se percep si se desfasoara altfel, unde regula de baza ar trebui sa fie minimum de bun simt. Eu nu cred ca in viata reala, te-a luat cineva de guler sa te intrebe de ce esti ateu. Aici insa, fiecare se considera in masura sa intrevina in viata celuilalt, fie pentru ca are o personalitate puternica in virtual (nu tocmai in life!!!), fie pentru ca isi doreste sincer sa-si mai curete din pacate, ajutand pe altii sa se mantuiasca. Necazul este ca nu o fac oricum, ci incaltati cu galosii imbacsiti de noroi... In plus, ei au tot dreptul (iar aici e valabil pentru toti, nu doar credinciosii de orice confesiune) sa te traga de manecuta daca te vad ca ai scapat o hartiuta pe jos, iar daca tu nu intelegi sau te faci ca nu intelegi tonul interpelarii si intrebi naiv: "Unde?", nu trebuie sa te simti surprins cand ti se arata cu o flegma masiva, locul: "Acolo!"
Privind din exterior, nu doar aici, ci pe toate forumurile si chaturile, nu poti sa nu descoperi personalitati complexate in viata de zi cu zi, dar care in virtual se dezlantuie in toata splendoarea lor... Poate e un echilibru interior si trebuie sa-l acceptam si sa-l luam ca atare. Putini sunt cei care-si iau rolul in serios (Parintele Gheorghe de exemplu, sau Dorina) si isi continua indelednicirile din viata si in lumea virtuala. Dar chiar si in aceste cazuri care nu sunt singurele... e mult loc de interpretare.
Mie mi-au spus multi ca as avea talent la aranjarea slovei. Uneori incerc sa ma iau in serios si sa ofer si altora din prinosul meu. Alteori e ca o ironie: iese totul pe dos. Si ce? Pai sa indrazneasca cineva sa se ia de mine ca praf il fac!... (sic!) ... (Mai in gluma, mai in serios, daca aici ma stapanesc cu multa usurinta de obicei, in viata ma surprind replicand taios oricarei tentative de repros, ceea ce nu-mi face deloc cinste... Ideea e ca eu sunt om-bun aici, nu si in viata!... He-he-he!
)
Si... revenind pe subiect:
1 - Ce nu mai are sens?
2 - Ce a avut un sens?
3 - Care este sensul dorit?
4 - Care este sensul... cel bun?
5 - Ce stim noi despre sens?
6 - Cum ne raportam la... contrasens, avand in vedere nebunia in care traim?
Daca vreti sa-mi spun parerea, eu consider ca suntem oricum pe "Sens Interzis", iar Mantuitorul ne asteapta la capatul drumului sa ne ia permisul. Fereasca-ne Domnul, sa mai facem si victime, in goana noastra bezmetica, ca vom plati daune noi si tot neamul nostru!...