Eu nu cred ca Iisus a facut o distinctie colectiva intre evrei si neevrei cand S-a rugat. Nu pot sa cred. Altminteri, pedeapsa asupra Ierusalimului ar fi urmat imediat. Cred ca li s-a dat un timp de pocainta si de cernere, asa cum ni se da si noua astazi. Sa nu uitam ca unii dintre ei erau deja apostoli.

Si-au impus parerea cei care aveau functii inalte, atragand datorita pacatului pedeapsa divina, ceea ce e cu totul altceva. Daca Iuda s-ar fi pocait de pacatul sau si el ar fi fost iertat. Dar el s-a implicat intr-o lucrare demonica foarte mare si n-a fost capabil de o pocainta pe masura faptei comise. A azvarlit argintii, dar iertare nu si-a cerut de la Dumnezeu.

Si in zilele noastre se petrece la fel. Isi impun parerea ierarhii nostri, cautand sa ne atraga in ecumenism si sa ne desparta incet si sigur de Hristos.

Eu cred ca Iisus S-a rastignit si pentru ei si-i cheama in primul rand pe ei la mantuire. Dovada este grija pe care o avea ,, pentru oile pierdute ale casei lui Israel'' despre care vorbeste adesea. Iar atunci cand unii dintre evrei s-au convertit la credinta crestina au fost acceptati imediat. Pe cruce fiind, I-a spus Mamei Sale : ,,Femeie, iata fiul tau!", gandindu-Se la toti crestinii, nu la cineva anume.

Chiar in pilde spune ca, daca ei nu-l accepta, il vor accepta alte neamuri, dar le vorbea lor.