[glykys]

Tigrule, eu am mai postat odata pilda aceasta, care mie mi se pare potrivita si in acest sens:

Era odata un teolog toba de carte. Acesta a poposit intr-un sat, unde un taran evlavios ii spunea ca el zilnic ii da de mancare Domnului. Cum asa? se intreba mirat teologul. Uite cum, ii spuen taranul: in fiecare dimineata eu asez un castron de lapte intr-o scorbura, ca sa il bea Dumnezeu si seara, cand ma intorc, gasesc castronul gol. E cel ma bun lapte si sunt tare bucuros ca ii place lui Dumnezeu. Teologul isi face cruce: ce om nebun! si incepe sa ii explice ca Dumnezeu nu e materie, nu poate sa manance, ca astea sunt aiureli. Si ca sa il convinga, ii propune sa pazeasca scorbura si sa vada ce se intampla cu laptele. Zis si facut: s-au pus la panda si au vazut o vulpe care s-a apropiat si a lipait tot laptele. Ei, vezi ce se intampla, de fapt, cu laptele tau? se impauna teologul. Vezi ca am avut dreptate? Taranul era tare mahnit.
Seara, Dumnezeu (sau un inger al sau) i se arata in vis teologului, mustrandu-l pentru ce facuse: E adevarat ca Dumnezeu nu bea laptele acela, dar se bucura vazandu-l pe taran punand laptele acolo si El trimitea de fiecare data un animal care sa il bea.


Sa facem milostenie in numele lui Hristos, si nu pentru ca "asa se face" si sa ne rugam sa ne scoata in cale oameni care sa primeasca cu bunavoie si in numele Sau milostenia noastra, pentru iertarea pacatelor celor adormiti ai nostri!