Intrarea Domnului in Ierusalim ,este varful cinstirii umane date lui Dumnezeu,momentul maxim de recunostinta si de victorie a omului desavarsit ( Fiul omului)
Este momentul cand,chiar daca stiind cele ce aveau sa se intampla in ierusalim ,nu putem sa nu traim clipa prezenta ,a intrarii triumfale a Domnului sufletelor noastre .Ne bucuram astfel sincer,precum copii,de aceste putine momente de slava pamanteasca ,care am reusit ca oameni sa o aducem Diomnului slavei,intinzand hainele noastre pe jos,si inaltand crengi rupte din copacii. Mijloce putine,adoratie multa .
Caci spre deosebire de alti idoli din domeniul muzicii,sportului de exemplu,sau detinatorii puterii politice,acest Om,este primit ca Imparat al slavei ,doar pentru lumina care El a aratat-o sufletelor noastre,si pentru minunile care le-a aratat ochilor nostri ,toate vadind clar,pentru intaia data, Lumina dumnezeirii.
Caci invierea lui Lazar,si biruinta timpurie a mortii,a fost doar varful atator minuni si cuvinte revarsate spre noi,si a cunoasterii adevaratului Dumnezeu coborat pe pamant.
Niciodata poarta Ierusalimului sufletelor noastre ,nu se va mai deschide spre intrarea altui Imparat ,decat a celui care a trait in mijlocul nostru ,desi era cu mult mai presus decat cerurile insasi.
|