[Andrei87]

Crucea mea mi-e cea mai dragă,
Deşi e mare şi grea Dar n-o dau pe lumea întreagă
Că-mi cumpăr cerul cu ea.

Nu-mi doresc alta mai mică,
Măcar că-s neputincios
Ştiu că de cad mă ridică
Harul Domnului Hristos.

Fie crucea cât de naltă
Şi cât de apăsătoare
Când mi-e inima curată
Nu mi-e grea şi nu mă doare.

Fericit ce-l ce o primeşte
Şi-o duce fără cârtire
Fiindcă ea te izbăbeşte,
Te duce la fericire.

Crucea e viaţa mea,
De la naştere la moarte
Şi de ea nu pot scăpa
Oricât aş vrea nu se poate.

Cu voie sau fără voie,
Câ-i mai mică sau mai mare
Bucuros sau de nevoie
Crucea'o duce fiecare.

Bogatul e tot gândit
La averea ce rămâne
Iar săracu-i necăjit
Câ pe mâne n'are pâine.

Mie îmi aduce pace,
Îmi dă linişte deplină
Greutatea ei îmi place
Că mă duce la hodină.

Cine-o duce cu plăcere,
Vesel şi de voie bună
Scapă pe veci de durere
Şi la sfârşit ia cunună.

Cine-şi lasă crucea jos,
N-o duce cum se cuvine
Îl pierde şi pe Hristos
Şi se pierde şi pe sine.

Fără cruce, fără vai!
Fără nici-o suferinţâ
Nimeni nu ajunge-n Rai
Mai ales, fără credinţă.

Nu te plânge, crede, taci!
Dacă-l ai pe Dumnezeu
Nu-ţi fie frică de draci:
Roagă-te, luptă din greu!

Fără luptă, fără chin
Şi fără cruce pe spate
Nu eşti credincios deplin,
Nici măcar pe jumătate.

Dacă crezi numai în tine
Nu poţi face lucru mare
Ba vei fii un fel de nime
Dacă n-o porţi cu răbdare.

Bea până la fund paharul
Oricât ar fi de-amar
Urcă cu Hristos calvarul
Dacă vrei să capeţi har.

Cu nădejde du-le toate
Rabdă, nu scrâjni din dinţi,
Dacă vrei să le ai toate
Şi să ai loc între sfinţi.

Când amaru-ţi pare dulce
Suferinţa-ţi pare leac
El te vindecă prin cruce
Atunci dracii fug şi tac!

Dacă însă-ţi pare greu,
Lepezi crucea jos şi fugi,
Ai fugit de Dumnezeu
Şi-n fundul la Iad ajungi.

Doamne, nu'ţi cer uşurinţă
Dă-mi o cruce cât mai grea
Însă, dă-mi doamne credinţă
Nu cumva să fug de ea.

Dă-mi putere,dă-mi tărie,
Dă-mi doamne ce vrei să-mi dai
Dar dămi ca să-ţi slujesc ţie
Dă-mi ultimul loc din Rai.

(Preot Dumitru Lazăr Ţabra)