View Single Post
  #12  
Vechi 10.06.2015, 22:05:21
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Implicit Mândria și egoismul

Toate patimile sunt periculoase și afectează negativ viața noastră spirituală. Dar există două patimi care nu numai că sunt periculoase, dar atunci când s-au manifestat pentru primele dăți au schimbat configurația ierarhiei cerești și a ordinii zidite de Dumnezeu pe pământ. Patimile despre care este vorba sunt mândria și egoismul. Datorită lor, macrocosmosul spiritual și material și-au modificat funcționarea prin căderea îngerilor și prin căderea lui Adam. Dacă în planul spiritual, datorită purității ontologice a îngerilor, mândria și egoismul îngerilor răi au luat cote maxime și cu neputință de convertit, în planul fizico-spiritual din care face parte omul, cele două patimi au alunecat în zona microcosmosului, afectându-ne pe fiecare în parte. A devenit o problemă personală a fiecărui om cum va rezista în fața acestor patimi și cum se va salva de căderea definitivă alături de îngerii răi.
Cugetul smerit și iubirea, semnele apartenenței unui om la ucenicia în Hristos
Dumnezeu nu l-a lăsat pe om singur, ci l-a însoțit la început prin revelație naturală și mai apoi prin profeți. Dar Calea, Adevărul și Viața s-a întrupat prin Iisus Hristos. El este Cel ce ne-a descoperit desăvârșit cele două virtuți care ucid mândria și egoismul: smerenia și iubirea. Cele două sunt legate una de cealaltă ca și patimile asupra cărora au putere și au fost trăite de Mântuitor spre a ne fi învățătură: Fiul lui Dumnezeu, făcându-Se om, a dat oamenilor cea mai mare pildă de smerenie din iubire, arătând că iubirea e atenție la altul, până la uitarea deplină a importanței proprii. Smerenia din iubire este singura și cea mai directă cale spre ordonarea microcosmosului nostru sufletesc spre Dumnezeu. Mântuitorul Hristos a fost atât de clar! El a vorbit puțin despre smerenie dar ne-a arătat-o prin viața Lui. S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-se până la moarte (Filipeni 2, 8). Cugetul smerit și iubirea devin semnele apartenenței unui om la ucenicia în Hristos. A fi creștin înseamnă a-ți ordona viața spirituală fără mândrie și egoism și a ți-o îndrepta total spre Dumnezeu. Smerenia ne așază dintr-o dată în starea firească a existenței noastre. Ea nu este o virtute oarecare. Ea a refăcut ordinea distrusă de mândria și egoismul lui Adam și fără ea noi nu putem beneficia de darul ce ni l-a dat Hristos: Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară. (Matei 11, 29-30) (Liviu Petcu, Gabriel Herea „Lumina din inimi. Spiritualitatea isihastă în traducerea și tâlcuirea Părintelui Stăniloae”. Antologie de texte filocalice)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote