View Single Post
  #18  
Vechi 03.07.2015, 22:29:16
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Implicit

Parintele Serafim de Sarov ne indemna sa ne rugam zilnic asa:
„Sculându-se din somn, orice creștin să se îngrădească de îndată cu semnul Sfintei Cruci și stând în genunchi în fața icoanelor, să zică această mântuitoare rugăciune, pe care însuși Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos a dat-o Sfinților Săi ucenici: Tatăl nostru…, de trei ori până la sfârșit și în cinstea Maicii Domnului să zică „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu Tine, Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui Tău, căci ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre”(tot de trei ori). Apoi Simbolul Credinței – „Cred întru Unul Dumnezeu…„ (o dată).
Săvârșind această rânduială de dimineață, fiecare creștin, de orice neam și stare ar fi el, bărbat sau femeie, poate să meargă cu pace la lucrul său, la care este rânduit, sau chemat. Iar când mergi pe cale, sau te ocupi cu lucrul undeva, să zici mereu încet, în taina inimii tale: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Când se va întâmpla ca acolo unde lucrezi să fie mai multă lume care-ți tulbură liniștea rugăciunii, atunci zi în minte numai atât: „Doamne miluiește”, continuând așa până la vremea prânzului. Iar înaintea prânzului să mai săvârșești o dată aceeași rânduială de dimineață, cum s-a arătat mai sus.
După prânz, îndeplinind iarăși lucrul tău, zi de asemenea încet: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”, continuând așa până la vremea somnului. Iar când se va întâmpla cuiva să petreacă vremea singuratic, bucurându-se de mai multă liniște, atunci poate să zică așa: „Doamne, Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii tale, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Și apropiindu-te de ceasul când vrei să te culci, să mai repeți încă o dată aceeași rânduială de dimineață, cum s-a arătat mai sus, după care poți să te culci să dormi în pace, însemnându-te cu semnul Sfintei Cruci”.
Preacuviosul Serafim spunea că orice creștin, ținând această mică rânduială ca pe o ancoră mântuitoare în mijlocul valurilor de griji ale lumii și îndeplinind-o cu smerenie, poate să ajungă la măsura desăvârșirii creștine și a dragostei dumnezeiești, deoarece aceste trei rugăciuni formează temelia Creștinătății. Prima, Tatăl nostru, conține însăși cuvintele Domnului, pe care El le-a dat ca model al oricărei rugăciuni. A doua, „Născătoare de Dumnezeu…”, adusă din cer de Arhanghelul Gavriil, ca închinare Preasfintei Fecioare, Maicii Domnului, este ca o piatră unghiulară a Noului Testament. Și, în sfârșit, a treia, Crezul, cuprinde pe scurt toate dogmele credinței creștine.
Dacă bunul creștin, care cunoaște și îndeplinește această ușoară pravilă de rugăciune, se întâmplă să aibă mai multă vreme liberă, atunci poate, după râvna ce o are către Dumnezeu, să mai adauge și alte rugăciuni și citiri mântuitoare: acatiste, paraclise, canoane, psalmi, citiri din Sfânta Evanghelie, scrierile Sfinților Apostoli și ale Sfinților Părinți ș.a.m.d, mulțumind lui Dumnezeu, că l-a învrednicit să-I aducă asemenea jertfe curate.
Prin aceasta omul se poate înălța încetul cu încetul deasupra faptei bune a creștinului de rând. Și dacă, dimpotrivă, cineva nu are vreme să zică nici această scurtă rânduială, din cauza prea multor ocupații însemnate, sau nu dispune singur de timpul său, atunci poate, învățând pe de rost cele trei rugăciuni, să le zică cu gândul în vremea lucrului și chiar dacă ne aflăm în pat, încredințându-se, după cuvântul Scripturii, că tot cel ce cheamă numele Domnului se va mântui(Fapte 2, 21).
Mai mult ca orice însă, Preacuviosul Serafim învăța pe toți să săvârșească rugăciunea lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”, povățuind și el acum pe alții – cum îl povățuise și pe el oarecând Cuviosul Dositei de la Pecerska, zicând: „întru aceasta să-ți fie toată strigarea și învățătura ta. Mergând ori șezând, lucrând sau fiind în biserică, acest strigăt să fie necontenit în gura și în inima ta. Cu dânsul vei afla liniștea lăuntrică, vei dobândi curăția sufletească și trupească și se va sălășlui întru tine Duhul Sfânt, Vistierul tuturor bunătăților, care va călăuzi pașii vieții tale spre sfințenie și spre toată evlavia și curăția…”.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote