Evanghelia de astăzi se citeste după Matei, capitolul 14, versetele 14-22. Este vorba despre înmultirea, de către Domnul Hristos, a pâinilor în pustie.
Încă de la început, părintele trece de la pustiul fizic, material, la cel dinlăuntrul nostru, spiritual:
Citat:
|
Uneori te cuprinde această neliniște, durere, simțind parcă pustiul acestei lumi; și, în golul sufletesc al omului, în pustiul lui, să dai, de la Hristos, împreună cu El, pâine; pustiului sufletesc al nostru, al fiecăruia. N-aș îndrăzni niciodată să vorbesc de pustiul cuiva, de neliniștea cuiva, fără să am în vedere mai întâi pustiul din sufletul meu, experiența acestui pustiu interior, pe care o facem fiecare. De aceea, una din întrebările cele mai adânci aceasta este: cum să hrănești pustiul din tine ca să-l faci roditor?
|
Ucenicii spun: ''locul e pustiu'', ''vremea e târzie'', evocând cele două categorii existentiale, spatiul si timpul. ''Slobozește-i, dă drumul mulțimii să meargă să-și caute pâine''.
Mântuitorul le spune că nu trebuie să plece.
Citat:
|
să nu plece nici de lângă Mine, nici de lângă voi. Când cineva pleacă de lângă Dumnezeu sau pleacă de lângă un om al lui Dumnezeu, ce se poate petrece! Dacă pleacă de lângă Dumnezeu înseamnă că omul vrea să rămână în pustiu; căci fără Dumnezeu n-ai alternativă.
|
Din răspunsul Mântuitorului dat ucenicilor: ''Dati-le voi să mănânce'' rezultă menirea lor de acolo înainte: să hrănească; împlinind cuvântul profetuliui Amos, ce spusese: ''Va veni vremea când va fi foame în lume. Dar nu numai foame de pâine, ci și foame de cuvântul lui Dumnezeu''.
Cuvânt si pâine. Împărtăsanie:
Citat:
|
Nu trebuie să le separăm niciodată. Cel puțin în veacul de acum nu pot fi separate pâinea de cuvânt și cuvântul de pâine. De aceea Mântuitorul a și instituit Împărtășania: pentru ca în El să fie totodată și cuvântul Lui (prin Evanghelie), și trupul Lui (pâinea). Căci El este Pâinea care S-a pogorât din cer. Cuvânt și pâine: Evanghelie și Împărășanie.
|