Citat:
În prealabil postat de catalin2
Teologii dau argumente religioase pentru credinciosi, nu pentru cei necredinciosi. Pentru necredinciosi dau argumente stiintifice, a aparut chiar o ramura, creationismul stiintific. Argumente stiintifice sunt furnizate de acei oamnei de stiinta, acestea ajutandu-l pe un credincios sa ofere si argumente stiintifice in combaterea teorie evolutioniste.
Pana acum am scris si despre asta, confuzia intre genetica si teoria evolutionista. Genetica isi are originea in studiile lui Menzel, abia dupa al doilea razboi mondial mutatiile au fost considerate o explicatie a teoriei evolutioniste, combinatia lor cu selectia formand teoria neo-darwinista. Dar incucisarile de rase stiu ca se faceau inainte de Darwin. Se stie ca rasele se pot incrucisa, speciile insa nu.
Din pacate am vazut un documentar despre nazisti si adoptarea acestor conceptii de catre ei si urmarile acestui fapt.
Toate astea sunt mai degraba contraargumente pentru teoria evolutionista.
|
Cei care cred in Dumnezeu nu au nevoie de argumente stiintifice pentru credinta lor. In clipa in care vrei sa-ti explici credinta in Dumnezeu cu argumente stiintifice, deja ai o problema. Credinta este un dar de la Dumnezeu. Noi trebuie sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne ajute sa credem. „Cred Doamne, ajuta necredintei mele.” (Marcu 9,24).
Mintea noastra nu poate sa cuprinda maretia Creatorului. E un semn de mandrie sa-ti imaginezi ca poti sa intelegi totul despre creatia, maretia si atotputernicia lui Dumnezeu. Nu poti sa-L cuprinzi pe Creator, cu mintea ta de fiinta creata. E mandrie sa-ti imaginezi asa ceva.
Si sa nu uitam ca adevarul este unul singur: Adevarul lui Dumnezeu.
Nu fac astfel de confuzii: intre genetica si teoria evolutionista a lui Darwin.
E greu sa vorbesti(sa scrii) in cateva fraze, despre Evolutie, Conceptia evolutionista a lui Darwin, Selectie naturala, Selectie artificiala, Clasificarea metodelor de selectie, Genetica – știința eredității și variabilității organismelor vii, Amelioarare, Inginerie genetica, Genetica moleculara, Ereditatea, ca obiect de studiu al geneticii, Variabilitatea ca cel de al doilea obiect de studiu al geneticii, genotip si fenotip etc. Cateva link-uri nu rezolva problema, mai ales daca sunt trecute cu vederea.
E adevarat ca oamenii au practicat selectia artificiala asupra animalelor si plantelor, Darwin insusi a studiat fenomenul si l-a folosit in teoria sa.
Cele mai multe rase de animale s-au format pana in anii 20’ 30’ ai secolului al XX-lea.
Incrucisarile intre rase reprezinta doar un aspect al selectiei artificiale sistematice si al ameliorarii.
Exista si incrucisari (imperecheri) inter specifice, dar produsii rezultati (hibrizii) fiind de obicei sterili(femelele obtinute pot fi si fertile) nu pot transmite mai departe caracterele obtinute, deci nu pot fi folositi in procesul de selectie si ameliorare; dar asa au aparut: catârul si bardoul.
- Bardou (în latină Equus hinnus) este un animal hibrid obținut prin împerecherea armăsarului cu măgărița.
- Catârul (în latină Equus mullus) este un animal hibrid obținut prin împerecherea măgarului cu iapa. (Masculul este steril, femela poate fi fertila)