View Single Post
  #8  
Vechi 06.11.2014, 14:53:08
forever... forever... is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.09.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 274
Implicit

Citat:
În prealabil postat de glykys Vezi mesajul
Cu totii avem aceste perioade.
Pentru mine, cel putin, de mare folos in astfel de momente este spovedania.
Apoi, interactiunea cu oamenii. Pentru ca vezi tu, eu cred ca in spatele acestor perioade se ascunde si un egoism - problema mea, crucea mea, viata mea, necazul meu - pentru ca tindem sa sporim tot ce are legatura cu ego-ul nostru. Insa daca intri in relatie - mai activa si mai profunda, nu superficiala - cu altii, mai ales in acele momente, ti se muta cumva centrul de interes dinspre problemele tale inspre altceva. Si e bine sa iei o pauza din cand in cand, pentru ca nu moare nimeni :). Un creier odihnit reactioneaza altfel, da randament mai mare.
Un mesaj frumos, mulțumesc!

Bine-venită atenționarea la egoism.
Spovedania, sau pur și simplu vorbitul cu Părintele îmi sunt luminița concretă de la capătul tunelului. El mi-a spus chestia cu crucea.
Relația cu oamenii - la mila Domnului. Adică poți avea surpriza ca dintr-un cuvânt sau o privire să capeți o încurajare, o bucurie sau pur și simplu înțelegere de la cine nu te aștepți. Altfel, contra-cronometru fiind, nu văd cum să ajungi la relații profunde... Astfel de relații se construiesc în timp, în ani de zile!
Pauzele, astea sunt problema. Că uneori nu ți se permit.
Citat:
Ah, poate te ajuta sa iti faci o lista cu problemele tale si, alaturat, o lista cu actiunile / strategiile pe care le intreprinzi ca sa le solutionezi, pentru ca nimic nu se rezolva de la sine. Poti cere si altora sprijinul. Spre exemplu, eu daca vreau sa mai slabesc 5 kilograme si mananc paine si dulciuri, apoi ma plang ca sunt grasa si uite altele ce bine arata si eu nu - e un exemplu vulgar, stiu, dar mi se pare edificator - inseamna ca e doar vina mea ca adopt o strategie extrem de defectuoasa si imi fac mai mult rau decat bine :).
Astfel de soluții nu m-au atras nici cu alte ocazii. Nu e prea mult loc de strategii. Cred că e pur și simplu lupta cu lumea, în care să nu uităm să-L chemăm în ajutor pe Cel care a biruit lumea.

Citat:
Si inca ceva, de care mi-am adus aminte citind acest mesaj: scriu un mail in care cer o parere autorizata profesional lui X, Y, Z. Cei trei stiu ca au muuulta treaba si multe responsabilitati, dorm putine ore pe noapte, sunt implicati in tot felul de activitati... X imi raspunde: vino sa discutam fata in fata. Se vedea ca era tare nedormit si ca avea multe pe cap, dar si-a rupt o ora din timpul lui ca sa ma lamureasca si mi-a spus sa il mai caut cand am vreo problema. Y mi-a raspuns pe loc: citeste aia, aia, eu personal cred ca este asa, si mai discutam cand ne vedem. Z imi scrie in detaliu cat de mizerabila e viata lui - desi nu l-a intrebat nimeni - si cate are de facut si nu are timp si cate boli are si cat de greu ii este... niciun cuvant despre ce ii scrisesem eu, de ma gandeam ca mai bine folosea timpul in care compusese lungul mesaj sa se uite peste ce i-am trimis si sa isi spuna scurt si la obiect punctul de vedere...
Este evident că X și Y sunt modelele preferate. Eu îl înțeleg și pe Z în ipoteza că ar fi fost pur și simplu epuizat. (Fără partea cu văicăreala.)
Reply With Quote