[mihai anton]

'Sentimentul cel mai stringent al oricarui inceput de iarna este fuga dupa bucurie. Fericirea Sarbatorilor se "cumpara", pentru cine are cu ce, si se masoara in lucruri, in multitudine si in marime. Se cauta mai ales stralucirea luminilor, sinestezia culorilor si a parfumurilor, harmalaia veseliei poleite cu satisfactia intrarii in rol. Un teatru mare care nu mai este in prelungirea scenei din pestera saraca, un teatru complex care pretinde ca vrea sa proslaveasca ieslea, dar care predica grandomania interiorului propriu, in care se aude muzica rece a unui pian dezacordat. In urma ramane tristetea si dezolarea, ca in scenele din filme, in care invitatii pleaca de la o petrecere fastuoasa si lasa in urma o singuratate si mai fastuoasa, sau in care masa de Craciun se termina si rudele se imprastie lasandu-ti sentimentul ca au uitat tot si ca reuniunea s-a strans intr-o cutie infima a amintirii, daca nu cumva s-a pierdut cu totul. Darurile vor sa ne faca sa uitam de tristete, de neimplinirea reunirii noastre cu Dumnezeu, la masa inimii noastre. Cateodata cred ca iarna e prea alba pentru noi. '

'... In fiecare an traim din nou aceasta minune: intalnirea cu Dumnezeu, intalnirea cu noi insine, intalnirea cu aproapele nostru, si, in fine, spre 'ultima Intalnire, cand Dumnezeu va umple, va plini cu Sine pe toate, ca un foc, ca o lumina, ca viata, ca bucuria, ca biruinta ...
Iata toate intalnirile noastre ...
Un singur lucru mai ramane, si anume faptul ca omul nu a invatat pana la capat sa se intalneasca nici cu Dumnezeu, nici cu sine, nici cu aproapele sau. Nu stim sa ne intalnim; intre noi si Dumnezeu, intre noi si faptura sunt bariere; suntem orbi, suntem surzi, suntem lipsiti de simturi. Dar mai intai de toate suntem speriati, ne temem de intalnire, caci a te intalni inseamna a te intalni pentru totdeauna; a te intalni o data pentru vecie ...
Sa cugetam asadar la situatia noastra, a fiecaruia. Sa nu refuzam intalnirea, ca cei chemati la nunta fiului de imparat, sa lasam toate si sa indraznim, ... dar sa fim si pregatiti cum se cuvine, pentru a trai cu adevarat BUCURIA Nasterii Domnului ... '