Marturisirea maicilor de la varatec care resping adunarea eretica din creta
[COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]Subsemnatele, viețuitoare ale obștii Mănăstirii Văratec, din Județul Neamț, aducem la cunoștință conducerii Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, conducerii Mănăstirii Văratec și tuturor creștinilor ortodocși din această țară că am întrerupt participarea la slujbele unde sunt pomeniți ierarhii participanți la sinodul din Creta, preferând să participăm la slujbele unde aceștia nu sunt pomeniți, deoarece considerăm sinodul din Creta eretic, iar pe cei ce l-au aprobat, părtași la erezia/panerezia ecumenismului, propovăduită de sinodul din Creta și de către cei ce au participat la acesta și l-au aprobat, prin luare de act, în cadrul sesiunii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR] [COLOR=#111111]Măsura neparticipării la slujbele unde sunt pomeniți ierarhi părtași la erezie este permisă de către canonul 31 Apostolic și de către canonul 15 I-II Constantinopol, care permit preotului să se îngrădească de erezia propovăduită pe față de către episcop, înainte ca acesta să fie cercetat de către un sinod. Cum preotul are dreptul de a se îngrădi de erezia episcopului, rezultă clar că și credincioșii au dreptul de a-l urma pe acel preot care se îngrădește de erezie.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]Motivele pentru care considerăm că sinodul din Creta este eretic sunt:[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]1. [/COLOR][COLOR=#111111]N[/COLOR][COLOR=#111111]u a statornicit hotar între Ortodoxie și erezie, dimpotrivă, a șters hotarul statornicit de către sinoadele mai vechi ale Bisericii[/COLOR][COLOR=#111111]. Pentru acest motiv, conform canonului 8 de la Sinodul al III-lea Ecumenic, deciziile sale sunt nule, deoarece a luat decizii contrare sinoadelor anterioare.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]2. [/COLOR][COLOR=#111111]Nu a condamnat nicio erezie, nicio cugetare omenească contrară învățăturii lui Hristos[/COLOR][COLOR=#111111], dimpotrivă,[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]acceptându-le pe toate ca partenere de “dialog” ecumenic.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]3. [/COLOR][COLOR=#111111]Deși apărătorii săi pretind că “nu a elaborat dogme și canoane”, prin faptul că a atacat și modificat dogme și canoane vechi se poate spune că a creat dogme și canoane noi, eretice.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]4. [/COLOR][COLOR=#111111]S-a desfășurat după principii care nu țin seama de egalitatea în har a episcopilor[/COLOR][COLOR=#111111], prin faptul că mulți episcopi nu au avut niciun drept de vot; sistemul de luare a deciziilor a fost conceput în așa fel încât să existe siguranța că orice încercare de apărare a Ortodoxiei nu va anula deciziile care urmau a se lua.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]5. [/COLOR][COLOR=#111111]A anulat dreptul Bisericilor Locale de a aproba sau respinge acest sinod[/COLOR][COLOR=#111111], acestea putând, potrivit art. 13 din Regulamentul de organizare și desfășurare a Sfântului și Marelui Sinod, să aducă la cunoștință credincioșilor deciziile luate, care au autoritate panortodoxă, fără a exista prevederi referitoare la vreo dezbatere, revizuire sau anulare a acestora de către sinoadele locale.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]6. [/COLOR][COLOR=#111111]A legiferat participarea Bisericii Ortodoxe la panerezia eclesiologică propovăduită de către Mișcarea Ecumenică, ratificând ecumenismul ca doctrină oficială a Bisericii[/COLOR][COLOR=#111111]. După generații întregi de participare la mișcarea ecumenică și de cedări pe tărâmul doctrinei ortodoxe, conducerea Bisericilor Ortodoxe a legiferat toate aceste trădări prin documentul Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine, care este un angajament de participare legitimă la ecumenism, ce nu poate fi “explicitat, nuanțat și dezvoltat”, cum spune comunicatul Sfântului Sinod, din 29 octombrie, ci trebuie anulat de la un capăt la altul. Este evident că scopul acestui sinod a fost ratificarea unora dintre documentele semnate în ascuns, pentru ca delegațiile ortodoxe să poată fi considerate, de către ceilalți membri CMB, parteneri legitimi ai “dialogului teologic” ecumenist.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]7. [/COLOR][COLOR=#111111]A ratificatConstituția CMB șiDeclarația de la Toronto ca izvoare de drept bisericesc ortodox, în ciuda faptului că aceste documente au un conținut eretic.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]8. [/COLOR][COLOR=#111111]A anulat mărturisirea că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Apostolească și Sobornicească, [/COLOR][COLOR=#111111]cu care se laudă comunicatul Sfântului Sinod al BOR, prin faptul că a ratificat premisa din Declarația de la Toronto, care spune că “din includerea în Consiliu, nu rezultă că fiecare biserică este obligată să vadă celelalte biserici ca biserici în adevăratul și deplinul sens al cuvântului” (Declarația de la Toronto, premisa IV.2), ceea ce înseamnă, pe cale de raționament logic, că sinodul din Creta a fost de acord și a ratificat faptul că partenerii de dialog protestanți și catolici din CMB nu sunt obligați, la rândul lor, să vadă Biserica Ortodoxă nici măcar ca fiind Biserică în adevăratul și deplinul sens al cuvântului, darămite să recunoască faptul că “Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR][COLOR=#111111]Încercând să justifice acceptarea “denumirii istorice de biserici” acordate ereticilor și schismaticilor, sinodalii au utilizat acest principiu din Declarația de la Toronto, prin care au dorit să arate că recunoașterea denumirii de “biserici” nu îi obligă, conform documentelor CMB, să considere acele “biserici” ca fiind în adevăratul și deplinul sens al cuvântului (idee eretică în sine, deoarece nu există biserică în adevăratul și deplinul sens al cuvântului și biserică în neadevăratul și nedeplinul sens al cuvântului, ci doar Biserică adevărată și secte, erezii și schisme). În realitate, au reușit ca, prin ratificarea acestui principiu ecumenist,să recunoască dreptul celorlalte participante la dialogul CMB de a trata Biserica Ortodoxă ca pe una oarecare din CMB, de a nu o recunoaște nici măcar ca Biserică în adevăratul sens al cuvântului. Acordul la această relativizare a eclesiologiei ortodoxe este erezie.[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]9. [/COLOR][COLOR=#111111]Prin acceptarea premisei IV.2 din Declarația de la Toronto, sinodul a invalidat orice șansă a Bisericii Ortodoxe de a-și face simțit mesajul mântuitor în rândul ereticilor și schismaticilor, principiu misionar pe care îl proclamă cu atâta emfază în deschiderea Documentului 6, ca argumentare a participării la CMB.Dacă celelalte membre ale CMB nu sunt obligate să vadă Biserica Ortodoxă nici măcar ca Biserică în adevăratul sens al cuvântului, oare cum vor fi convinși credincioșii acelor comunități că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească?[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]10. [/COLOR][COLOR=#111111]Prin acceptarea principiului conform căruia “nicio membră CMB nu este obligată să-și modifice eclesiologia”, sinodul din Creta a invalidat toată activitatea sa presupus misionară în cadrul CMB, deoarece, dacă nicio comunitate eretică din CMB nu este obligată să-și modifice eclesiologia, atunci afirmarea eclesiologiei ortodoxe este inutilă în cadrul CMB, de vreme ce aceasta nu obligă la nimic pe partenerii de dialog ecumenic. Mai mult, devine greu de înțeles de ce și-a schimbat Biserica Ortodoxă eclesiologia, de vreme ce principiul ecumenist spune că nu era obligată să o facă?[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
[COLOR=#111111]
[/COLOR][COLOR=#111111][/COLOR]
|