Inteleg... Multumesc pentru raspunsuri! Sa zicem ca,eu nu fac parte din tineretul de ziua de azi. Stiu ca la 18 ani cei mai multi se gandesc la preacurvie, dezbinare, alcool, tigari, manele, sa fii smechier, rebel, cel mai tare din cartier, fete, sex, distractie fara limite. Din pacate pentru unii,eu nu sunt asa. Sa zicem ca eu acord atentie studiilor(poate nu de 10 dar de 9 sigur). Eu muncesc alaturi de tatal meu la afacera de familie,bobinam motoare, si din cand in cand mai lucrez la electronica(asta va fii meseria mea). Limba mea romana,cam scartaie..am fost plecat de mic 7 ani in Italia,si cand m-am intors,chiar daca de 6 ani m-am intors inca am probleme cu limba mea materna. Si va trebui sa fac muulte mediattii din pacate. In cativa ani sper sa se rezolve.. Am un viitor asigurat pe plan financiar,si stiu exact cine vreau sa fac. Am cativa prieteni care ii consider ca niste frati,am o familie foarte faina. Ce sa zic,multumesc domnului ca am toate astea. Si muncesc si am grija sa nu le pierd. Cam genul asta de om sunt eu.
Ma gandesc la mesajul tau antoniap, mersii de raspuns. Imi spui ca ar trebui sa devin un bun crestin. Eu personal toata viata mea am vrut sa stau cat mai departe de religii in general, ma gandeam mult si incercam sa adun toate informatiile pe care le am despre lume, si sa imi dau seama daca o religie m-ar face un bine,si nu vad cum o religie ar putea sa ma faca sa fiu un om mai bun. Din ce stiu eu, vad in religie o metoda faorte desteapta de a inchide oamenii si de a nu-i permite sa atinga potentialul lor maxim,prin interziceri si prohibitii(gen,nu ai voie sa faci asta ca e duminica,ai facut un pacat daca nu te duci acolo nu o sa ajungi in rai,nu tii post ai un drac in tine care nu te lasa). Nu stiu daca e corect ce zic sau ce fac, dar eu merg mereu inainte pe convingerile mele si de obicei sunt mereu fericit si ceilalti din jurul meu la fel. Am aplicat mereu ratiunea in toate problemele mele din viata si am reusit,a depins mereu de ce pot eu sa fac si nu de ceilalti. Nu am pacate pe suflet,nu regret ca am facut multe lucruri rele, ce am gresit am incercat mereu sa repar si mi-a iesit aproape mereu. Pentru mine sa fii fericit inseamna mantuire,si cand ma gandesc ca o sa mor intr-o zi ma gandesc ca oriunde as ajunge tot aia e,am lasat ceva frumos in spatele meu si asta conteaza. Dar nu stiu cat de pregatiti sunt ceilalti atunci cand voi muri.
Parintii ei se cearta cu ea pe motiv ca ea nu vrea sa mearga la biserica. Ea a mers toata viata ei la biserica si a fost(in viziunea mea) obligata sa mearga,si parintii ei i-au bagat fortat in cap ideea ca atunci cand va muri,daca nu merge la biserica,o sa ajunga in iad unde o sa arda sufletul ei.(mi-a spus ea asta) Ea de la un timp,inainte sa ma cunoasca, a inceput sa se gandeasca de doua ori daca trebuie sa mearga la biserica sau nu, s-a maturizat. Acum,eu ma gandesc ca nu sunt peste tot crestini buni,care au mintea in regula,dar eu vreau sa gasesc o solutie pentru ca eu sa ii pot face pe parintii ei sa inteleaga ca ceva nu e bine,ca trebuie rezolvata treaba. Sa incercam sa facem un compromis intre religie,si viata normala de familie fericita. Nu stiu daca, popa la biserica te invata sa ii dai palme la copii tai,sa ii injuri, daca nu vor sa mearga la biserica duminica,sau sa tina post,sau sa se roage inainte de culcare,sau sa pupe icoane. Intelegi ce vreau sa zic? E important sa intelegi,pentru ca am defectul ca nu imi pot exprima prea bine gandurile mele ,mi-e cam greu uneori sa fac asta prin scris si prin vorbit. Eu ma consider ca sunt un bun crestin,sunt fericit,vreau ca ceilalti sa fie fericiti, devin un om mai bun, si din cand in cand ma gandesc ce interesant ar fi sa vina Dumnezeu sa il vad. Pentru mine asta inseamna sa fi bun crestin. Am avut relatii sexuale cu ea,si nu regretam asta,a fost foarte interesant. Chiar daca unii nu sunt de acord, noi doi am fost,si asta e important. E greu ca o fata,care e extrem,si subliniez extrem,de sensibila, sa poata suporta palme si jigniri,doar pentru ca nu vrea sa mearga la biserica,sau nu e de acord ca noi doi sa ne imbratisam de fata cu ei,sau ca am fi putut avea relatii sexuale. E aiurea situatia. Sa ma contrazica cineva,ca mai vin cu o roaba de argumente. Inteleg ca,ea a fugit de acasa sa scape de violenta psihica si fizica primita de la parintii ei. Eu,chiar daca nu stiu daca se mai poate ajunge acolo unde mi-am propus sa ajung cu ea, o voi iubi mereu si vreau sa o ajut,chiar daca nu ma ajuta pe mine cu nimic,ajut oamenii care imi sunt apropriati fara sa cer nimic de obicei. Trebuie sa o ajut. Trebuie sa ii fac pe oamenii astia sa inteleaga ca nu merge asa si ca isi vor pierde fica daca continua cum au facut pana acum. Trebuie sa o fac pe ea sa inteleaga ca,trebuie sa le dea macar o sansa la parintii ei.
AlinB,si tie mersi mult pentru raspuns. Solutia trebuie sa fie rapida,gen 3 zile,pana face 18 ani. Nu am cum sa merg in fiecare saptamana la Sf. Liturghie,sau sa ma spovedesc,sau sa merg la Duhovnic,nu am cum sa fac taote astea in 3 zile,le-as face instant daca toate astea m-ar ajuta sa fac ceea ce vreau eu, dureaza luni pana sa le arat la oamenii astia ca eu sunt crestin ca ei sa ma accepte si sa ma asculte.
GMihai,multumesc si tie. Familia ei nu-i place la mine pentru ca nu merg regulat la biserica,nu vorbesc despre biserica cu ei,nu pomenesc pe nimeni(sfinti,duhovnici..nu stiu cine sunt si cum ii cheama),etc... cam toate discutiile mele cu ei,desi eua veam intentii cele mai bune sa vorbim despre orice lucru din lumea,toate sunt numai despre biserica. Gen: auzi,dar tu ai tinut ieri post ca a fost o sarbatoare? Ce safac,nu pot sa-i mint in continuu,le spun nu,nu am stiut ca e sarbatoare. Si cam multe intamplari de genul au facut ca ei sa nu ma mai placa. Si familia mea,nu o place pe ea. O considera o persoana nasoala si foarte inchisa,dubioasa,slaba. S-au gandit ca eu sunt inconstient si ca umblu dupa orice fata,dar nu a fost chiar asa. Le-am explicat intr-o zi cum sta treaba si au inteles. Asteptam sa vina ziua cea buna,cand ea avea curajul sa vorbeasca cu parintii mei mult mai deschisa ,si sa aibe si parintii mei sansa sa cunoasca acea fata care nu e inchisa intr-o cusca de parintii ei. Iar parintii mei nu vor sa faca treaba cu niste oameni ca parintii ei. Din motivele care le-am mai scris, ca sunt prea fixati cu religia lor,violenti,etcetc.
Am scris destul,sper ca nu am plictisit pe nimeni. Cine poate sa ma ajute cu mai multe sfaturi,si cu multe critici,toate sunt bine primite. :)
|