Citat:
În prealabil postat de glykys
Da, Ory, ai dreptate, dar gandeste-te tu cata avere isi aduna in cer calugarii aceia dispretuiti, cu pantofii rupti, exploatati de mai-marii lor. Si sunt sigura ca unii dintre ei dau slava lui Dumnezeu ca le-a ingaduit viata asta si asa isi impletesc cununa, cu rabdare, munca si ascultare. Fericiti aceia!
|
Nu ma pretez la teorii placute si la iluzii ce se doresc desavarsite in acelasi timp in care suferinta pare ca dureaza o vesnicie si numai cand o simtim pe pielea noastra, parca, parca nu mai suntem atat de " fericiti " .
Daca Dumnezeu a propovaduit dragostea si ajutorul fata de oameni, inseamna ca i-a conferit o deosebita importanta, asa ca, hai sa nu apelam la o imagine virtuoasa a supliciului de langa noi, atata timp cat ne are in vedere si ne dovedim partasi . Sa fim putin mai realisti pentru ca lacrima chiar este sarata, iar Dumnezeu chiar vrea ceva de la noi, concret, nu un amalgam de pretexte atribuite nepasarii si insensibilitatii.
Cat despre preotii care aduna comori, eu am cunoscut pe unii foarte bogati si pe unii foarte saraci...numai noi decidem pe care sa-i sustinem, iar ei carui Dumnezeu slujesc, iar cei fara de sat mizeaza pe " teoriile" carora ne supunem fara discernamant .