Dati-mi voie sa pun o intrebare stupida: care-i faza, pana la urma, cu aceste moaste? Inteleg ca sunt sfinte, dar nu inteleg de ce credinciosul trebuie sa fie aproape de ele. Se face in acest fel un transfer de "sfintenie", "energie" (sau ce proprietate sustineti ca ar avea aceste moaste) prin atingere? Similar, am observat cum in timpul slujbelor credinciosii, in special cei mai in varsta, ating hainele preotului de parca sunt imbibate cu ceva necesar lor.
Eu nu inteleg mistica aceasta a atingerii. Este evident ca se doreste, se cauta atingerea hainelor preotesti si a moastelor, sfintirea prin apropiere. Duh Sfant, har sau ce-o mai fi, aparent nu transcede pana la credinciosi, este necesara apropierea, atingerea, sarutarea.
Daca n-as sti mai bine, ar fi la fel ca o bacterie, in sensul bun al cuvantului, care este limitata in raspandirea ei de mediul in care se dezvolta. Pastrand analogia, moastele par un fel de "focare" de sfintenie, in care credinciosii se gramadesc sa se "contamineze". Asta aduce a ceva material si limitat, nu imaterial si nelimitat, cum se presupune ca este Duhul Sfant, harul sau mai stiu eu ce.
Exista vreo explicatie?
__________________
Quidquid latine dictum sit, altum sonatur.
User vechi: hmiron.
User si mai vechi: scrabble.
Last edited by horatiu.miron; 21.12.2010 at 19:08:36.
|