Citat:
În prealabil postat de Ana-Maria N
'Multe sunt pacatele mele, Doamne, dar bunavointa Ta e mai mare decat pacatele mele. Necucerniciile mele sporesc, dar nu sunt asemenea milei Tale. Cand se intampla ca datoriile mele sa sporeasca, vad, Doamne, ca iubirea Ta e mai mare decat pacatele mele, si sunt nevoit sa tac pentru toate cate am indraznit sa fac. Sunt pus la incercare de venirile Tale in mine si sunt cuprins de mirare, fiindca sunt rasplatit de Tine, si nu pedepsit, cum as merita.' (Sf Isaac Sirul)
|
Cand fac ceva rau,ma gandesc : ce va fi acum cu mine si cum ma va pedepsi Dumnezeu ?
Iar cand fac planuri ma gandesc : voi face cutare sau cutare bine !
Iar cand sufar zic :m-a parasit Domnul ,si rugaciunea la nimic nu foloseste !
Si pe neasteptate Dumnezeu isi arata mila Sa ,printr-o fapta al carui dar minunat ma copleseste cu totul . Prin aceasta fapta minunata cel care a gresit primeste daruri,cel care suferea primeste mangaiere,iar cel care facea planuri tace coplesit de bunatatea care i se arata . Asa se recunoaste interventia lui Dumnezeu , ca o mila nesfarsita,mult mai mare decat am fi putut macar spera noi. Asta ma face sa cred ca Dumnezeu nu se arata decat insotit de o iubire fara margini ,chiar si pentru cei care au gresit foarte mult.