Citat:
În prealabil postat de Mena59
Simona, incerc si eu sa-mi spun parerea in legatura cu problema ta.
Eu sunt destul de matura, ca sa zic asa. Am trecut de 50 de ani, am vazut si am patit multe.
Este stiut, o poate confirma si un psiholog,(daca inca n-a facut-o... pe acest topic.)ca o femeie se ataseaza, chiar se indragosteste de barbatul cu care relationeaza indeaproape. Barbat pe care in alte imprejurari nici nu l-ar fi placut. Acestia pot fi sefii, medicii, profesorii ei. Sau mai sunt cazuri in care femeile se indragostesc chiar de duhovnicii lor. Mai mult de atat, se mai spune ca o femeie rapita poate sa dezvolte o pasiune (bolnava, desigur) si fata de rapitorul ei. Nimic nu e de mirare. Exista explicatii stiintifice, medicale, la astfel de manifestari.
Asa ca, parerea mea este ca si la tine s-a intamplat acelasi lucru. Este posibil ca tu, daca l-ai fi cunoscut in alte imprejurari, in altfel de relatie, de la egal la egal, nu ti-ar fi placut, sau cel mult ti-ar fi fost indiferent. Asa ca nu te grabi sa=i dai de inteles ca-l placi. Sub nici o forma. Ca poate cunoscandu-l mai de aproape (ca iubita a lui) o sa fi dezamagita, o sa-l vezi asa cum este de fapt. Intr-o relatie prof.- student, profesionala, cum s-ar zice, nu observi decat superioritate lui profesionala, restul este in umbra. Si daca constati ca nu-ti place, ca te dezgusta de fapt? Cum o scoti la capat? Avand in vedere ca tu l-ai starnit?.....
Apoi, gandeste-te: are 38 ani (mult), e singur desi este un om minunat, bun la sufelt, destept, aratos, etc... Cum de nu are nici o relatie? sau poate are? si o tine ascunsa? Sau poate nu-i plac femeile? sau poate... sau poate? Tu crezi ca alte femei nu au vazut cat e de minunat? Si cum de e singur? ca nu e prea tanar.
Nu vezi ca "e ceva putred in Danemarca?"...
Sfatul meu este sa te stapanesti, sa gandesti logic si astepti sa se intample apropierea in mod natural, firesc, si sa inceapa el.
Este parerea mea, si iarta-ma daca ceva din cele spuse de mine te-a deranjat.
Iti doresc sa ti se intample ceea ce-ti este de folos!
Doamne ajuta!
|
In principiu, aveti dreptate cu ceea ce spuneti. Teoretic doar. Insa cu tot respectul, nu putem generaliza. Exista un alt topic in care s-a dezbatut zile in sir subiectul: Persoanele de o anumita varsta cu multe calitati, nu-si gasesc pe nimeni. Acolo am incercat sa explic de ce se intampla acest lucru si sunt constienta ca puteti avea dreptate, asa cum am incercat si eu sa spun. Insa, nu e un adevar general valabil.
Simona sta in UK. Domnul este profesor universitar, barbat cu o cariera frumoasa, probabil curtat la viata lui de catre multe femei. Ce vreau sa punctez: Din pacate lumea s-a schimbat. In tarile dezvoltate, casatoria a trecut de mult pe planul doi sau chiar mai jos. Pentru un barbat, cariera este cea mai importanta. Putem lua in considerare si faptul ca domnul a dorit sa-si puna la punct viata profesionala, lasand pe planul secund intemeierea unei familii.
Aprob in totalitate ceea ce spuneti dumneavoastra. Femeile se ataseaza foarte mult de barbatii care ii au aproape. Colegi de munca, profesori, sefi, medici etc. Dar acum vine intrebarea? De ce nu ne-am atasa de ei? (Bineinteles, daca sunt singuri si oameni buni). De cine ne-am putea atasa daca nu, exact de acei barbati care ne sunt cel mai aproape?
Sincer, eu cred ca sunt din ce in ce mai rare iubirile la prima vedere. L-am vazut, m-am indragostit, ma marit. Acum si noi femeile am inceput sa privim in jur. Avem dreptul acum sa ne imprietenim inainte sa ne indragostim. Si mai ales avem dreptul sa alegem si fara a fi alese.
Ce optiuni ai daca nu te uiti la barbatii care ii ai in jurul tau? Ne plimbam singure pe strada si agatam pe cine ni se pare mai frumos?
Repet, cu tot respectul, dar cel mai normal si corect este sa privim intai ce avem in ograda si abia apoi sa cautam in afara.