Citat:
În prealabil postat de Seraphim7
Emanuel,eu inteleg prin ce treci.Exact asa eram si eu acum vreo 6,7 ani.Poate de asta sunt acum asa de revoltat,tocmai fiindca in anii aceeia am adunat foarte multe refulari si frustrari.Si eu ii umpleam capul duhovnicului monah cu toate "necuratiile" mele.Dar inainte de a ma amentita pe mine asupra afirmatiilor mele si a-mi da sfaturi asupra aceeia ce ar trebui sa aprofundez....Asuma-ti,asta invata sa faci!Nu incerca sa pari tu mare si tare doar fiindca inauntru esti un sensibil timid,care se rusineaza cand vede o fata.Inloc sa te ascunzi in malahie uitandu-te la fete straine mai bine socializeaza cu o fata si incearca sa o cunosti.Dar tu stii mai bine,oricum nu trata religia ca un refugiu pentru problemele tale,vei ajunge un alt indoctrinat frustrat sau un rebel....
|
Da, este evident ca ai adunat multe refulari si frustrari, pentru ca n-ai inteles mare lucru, ai crezut ca a avea o viata de credinta inseamna doar sa refulezi, n-ai cautat/gasit si calea prin care credinta (autentica) sa adauge si valoare vietii tale desi fara doar si poate ai gustat din bunatatile ei.
Si uite asa, acum esti intre doua lumi, pe de o parte cu o adictie profunda pentru dulcegariile acestei lumi care nu te satisfac decat superficial si pe moment iar pe de alta parte nici n-ai putut sa iti uiti chemarea, dar uite ca ea devine din ce in ce mai hada si deformata.
Sigur, Emanuel trebuie sa invete ceva din asta - ca a fi credincios nu inseamna doar sa-ti refuzi lucruri, ci sa si construiesti ceva.
Golesti sufletul de o patima, pui in loc o virtute si tot asa.