Sfântul Calinic de la Cernica +
Biserica Ortodoxă Română cinstește astăzi pe Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului. Calinic de la Cernica a fost primul sfânt român canonizat de Biserica Ortodoxă Română Autocefală.
Viața și activitatea
Sfântul Calinic, pe numele de mirean Constantin, s-a născut la București, în data de 7 octombrie 1787. La vârsta de 20 de ani (1807), tânărul Constantin, a fost primit ca frate la Mănăstirea Cernica. În anul 1808, a fost tuns în monahism, primind numele de Calinic. La scurt timp a fost hirotonit ierodiacon.
Monahul Calinic a petrecut în post și rugăciune la Mănăstirea Cernica timp de 43 de ani. După cinci ani de slujire în treapta diaconiei a fost hirotonit preot (1813), iar după alți cinci ani, a fost ales de sobor, în anul 1818, stareț al chinoviei de la Cernica timp de 32 de ani (1818-1850).
În timpul păstoririi ca stareț a ctitorit Biserica Sfântul Gheorghe, stăreția și bolnița din Mănăstirea Cernica, Biserica Sfânta Treime și Biserica cimitirului din Mănăstirea Pasărea, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpina unde a înființat o școală, precum și câteva biserici în parohii de sat.
În anul 1850, Sfântul Calinic a fost întronizat în data de 26 octombrie ca Episcop al Râmnicului Vâlcii. În timpul păstoririi sale a zidit din temelie biserica Episcopiei. De asemenea, acesta a ctitorit Schitul Frăsinei.
Sfântul Calinic a păstorit în scaunul de la Râmnic vreme de peste 16 ani (1850-1866), după care s-a retars la Mănăstirea Cernica, unde a mai trăit aproape un an, înainte de trecerea la Domnul în data de 11 aprilie 1868. A fost îngropat, după dorința sa, în tinda Bisericii Sfântul Gheorghe, pe care a ctitorit-o.
Mănăstirea Cernica
Ierarhul Calinic este ctitorul Mănăstirii Cernica. Sfântul Calinic a pus bazele unei valoroase biblioteci și a deschis o școală de pictură bisericească. A vegheat asupra vieții duhovnicești și administrative a obștii monahale timp de 32 de ani (1818-1850), până în septembrie 1850, când a fost ales în scaunul episcopal de la Râmnicu Vâlcea.
Schitul Frăsinei
Biserica Mănăstirii Frăsinei cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu întreg ansamblul de clădiri este ctitoria Sfântului Calinic. Lăcașul a fost construit între anii 1860-1863. Pictura a fost executată în ulei de pictorul ardelean Mișu Pop, în stilul lui Tătărăscu. Biserică este monument istoric.
Viața monahală de la Frăsinei se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mănăstire nu au voie să intre femei (numai în biserica de sus, în cea de jos au voie și femeile) și nu se gătește cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a așezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mânăstire, unde este astăzi o biserică și dependințe pentru cazarea femeilor.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|