Citat:
În prealabil postat de Fani71
1. Depinde ce intelegi prin 'lume'. Cuvantul lume are in Biblie si la Parinti in general o semnificatie tehica, mai ales in sintagma 'lumea aceasta'. Inseamna lumea insemnata de diavol, sub stapanirea lui. Tot asa cum 'trupul' (la chair in franceza, cred ca trupul este termenul rmanesc corespunzator) in Biblie, nu insemana corp, inseamna trupul sub stapanirea pacatului.
2 Calea nu este pentru toti negarea a tot ce este in lume, ci este mai intai iubirea si schimbarea (transfigurarea) lucrurilor pe care le traim. Nu suntem toti calugari. Este o cale diferita.
Avem noi dreptul sa uitam cu totul de cele pamantesti cand suntem casatoriti si avem copii? Cum sa uit eu de cele pamantesti, cand trebuie sa spal vasele si sa arunc gunoiul? mai degraba trebuie sa le fac cu rugaciune si multumire si dragoste (la fel si pe cele placute) O sfanta (parca - sau era doar o cateheta care vorbea de viata de familie, nu mai stiu) spunea ca 'il gaseste pe Hristos si in lighianul de spalat vasele'.
Imi amintesc de un sfant care spunea despre rugaciunea continua desi avem treburi de facut: este ca si cum ne-am face treburile in fata tronului unui rege. Ne continuam treaba dar avem constiinta prezentei Lui.
Cam asa ar trebui si noi sa facem ce avem de facut, si grele si usoare, si placute si neplacute.
|
Ce frumos si sanatos gandesti!
Ma intreb si eu...de ce vad unii oameni numai rau si pacat in jur, ei pe Dumnezeu si sfintenia nu o pot vedea pe pamant totusi?
Mi se pare ceva extrem de grav...si nu inteleg cum de poate gandi astfel, pur si simplu sa tot spui ca sa te lepezi de lume ca de un mare pacat ...si atat, asta e lumea chiar?...sau de fapt se face referire la pacat si atat, dar logic fiind faptul ca lumea e si frumoasa....fiind creatia lui Dumnezeu, si nu a diavolului...asa cum s-ar deduce din aceste perceptii negre!!