View Single Post
  #26  
Vechi 06.03.2010, 01:31:16
AlinB AlinB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.01.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 20.084
Implicit

Citat:
În prealabil postat de maria_aura Vezi mesajul
tocmai asta este ca nu ma pot impaca cu ideea si nici nu vreau sa ma impac....de ce sa am mai tarziu remuscari si sa-mi zic ca puteam face ceva si nu am facut-o?...cel mai dureros lucru este ca acestii oamenii,sectanti, profita de oamenii ingenuncheati de viata care sunt cazuti la pamant si care au nevoie de Dumnezeu cu disperare....
Nu e chiar asa, adica da, oamenii astia au avut poate o ispita dar daca ar gandi ortodox ar zice "din cauza pacatelor mele se intampla aceasta".

In schimb, ajung sa se razbune pe Dumnezeu, si zic "Dumnezeu cel ortodox nu mi-a purtat noroc, in ciuda faptului ca am indeplinit toate formalitatile cu care am fost de acord, am sa ma razbun pe el si trec la dusmanul lui, dumnezeul ereticilor pe care intotdeuna El m-a invatat sa-l evit".
In plus, omul incepe sa resimta apasarea pacatelor si daca ele sunt adanci pocainta este foarte dificila, mai usor e sa omoare constiinta intinzand mana spre minciuni, cautand iertarea rapida si ieftina.

Stiu un astfel de caz cu o pesoana care a facut ceva avorturi la viata ei, si atunci cand Dumnezeu i-a luat copilul la care tinea cel mai mult, in loc sa vada in asta mustrarea lui Dumnezeu si sa-si spele pacatul, a trecut la adventisti, care i-au promis iertare automata (cel mult cu o pocainta formala) si garantata de orice ar fi facut inainte sa ajunga la ei. Ca cica asa scrie in Biblie.

Nici acum dupa mai bine de 20 ani n-a reusit sa-si inteleaga pacatul cu avortul (ce..ala nu e om, e un mormoloc, un fel de apa..), formal recunoaste ca ar fi unul, dar nu se vede nici un fel de regret sau intelegere profunda a ceea ce a facut, este si acum marcata de durerea pierderei acelui copil (si au urmat si alte pierderi dupa), in schimb are o parere foarte buna despre sine, si nici nu poate accepta greselile pe care le-a facut in viata (altele).
De sinceritate nu mai vorbim, este inamicul nr. 1 al uciderii constiintei, si asta nu se poate intampla fara a renunta prima data la ea..

Citat:
cel mai trist este ca nu sunt pregatita sa-i argumentez sau sa-i ofer contra argumente la ce-mi zice ea...
Mi-am dat seama de asta, dar nu e niciodata prea tarziu sa te apuci, exista acum multe carti, un inceput f. bun poate fi "Calauza in credinta ortodoxa" a parintelui Cleopa.

Pentru o mai buna intelegere a credintei ortodoxe si a fenomenului protestant iti recomand si:

http://www.ortho-logia.com/

Este multisor de citit si chiar si asa doar o mica parte de informatie, dar daca spui ca vrei cu adevarat sa o ajuti si sa faci un efort pentru sufletul ei..

In orice caz, te vor ajuta si pe tine, si eu am ridicat manusa provocarii aruncata de neoprotestanti la adresa credintei ortodoxe, intr-o perioada in care nu stiam mare lucru si mi-a folosit f. mult, am ajuns sa-mi cunosc credinta mai bine si sa-i vad si pe ei in adevarata lumina.
Insa exista si riscul sa te destabilizeze pentru ca au o baza de atac mult mai vasta decat avem pusa noi la punct sistematic o baza de aparare. Multe din informatiile prezentate ei ca "adevar istoric" sunt adevaruri partiale, practic minciuni, interpretari subiective, etc.

Ca sa nu mai vorbim de pretentiile lor cum ca sunt adevaratii si chiar singurii abilitati sa inteleaga cum trebuie Biblia, chiar mai bine decat cei care au alcatuit Canonul Biblic, care vezi Doamne, n-au stiut ce deserviciu isi fac astfel - fiind atat de prosti ca au facut din argumentul principal impotriva lor si cea mai importanta carte de cult si nu numai.

Astfel de tehnici merg la ortodocsii mai naivi, care pe langa ca n-au exercitiul interpretarii ortodoxe, in lipsa cunoasterii ortodoxe a Scripturii sunt tentati sa ia de bun ceea ce zic ei, inclusiv pretinsul lor statut de crestini - naivitate natanga de neiertat.

Dar ai sa vezi ca in discutiile cu prietena ta, pe masura ce argumentele tale devin mai puternice ai sa te izbesti de o atitudine din ce in ce mai irationala a ei..
Ea nu a fost iluminata peste noapte cu crezul ei, argumentele sunt ca la majoritatea protestantilor cu care am vorbit - papagalicesti.
Poate ar trebui sa o intrebi ce are sa-i reproseze lui Dumnezeu si Bisericii Ortodoxe, dincolo de aderenta ei la cultul respectiv.
Si nu o lasa sa-ti toarne clisee protestante, sa-ti zica cu propriile cuvinte care i-au fost nemultumirile, care sigur au venit inainte sa-i descopere pe respectivii.

Si probabil ai sa ajungi la aceleasi concluzii care le-am expus mai sus, vina le apartine in exclusivitate - superficialitate in viata de credinta, pacate niciodata pocaite cu adevarat si in cele din urma consecintele lor, pe care nu reusesc sa le treaca prin filtrul unei judecati drepte, cautand cum de altfel au facut mereu - sa se indreptateasca pe sine.

Last edited by AlinB; 06.03.2010 at 01:41:32.
Reply With Quote