Salutare tuturor,
felicitari pentru toti cei care au avut curajul de a posta scrierile lor (ai nevoie de curaj pentru a iti deschide inima prin versuri in fata celorlalti), si deasemenea felicitari tuturor celor ce citesc si lasa si o parere referitoare la versuri, este foarte incurajator ceea ce faceti :-)
atitudinea voastra, a tuturor celor implicati in acest topic si nu numai, m-a ajutat sa imi iau si eu inima in dinti si sa postez prima creatie cu tente religioase.
asadar: "Tu cu Fata spre noi, iar noi cu spatele la Tine"
Cu bratele tari si fata strapunsa de durere,
Cu inima incordata si sufletul treaz,
Cu privirea in cer si lacrimi pe obraz,
Batjocorit si impins, Crucea noastra o duce...
Si palmele Lui blande sunt batute-n cuie,
Hainele sfinte cu ura Ii sunt rupte,
Multe sunt spuse, vrute si nevrute,
Si fara teama pe Cruce Il suie...
Viata prin vene I se scurge,
Iar sulita coastele-I impunge,
Totul in jur se intuneca,
Pamantul se cutremura, fulgera si tuna...
Femei plang si se roaga la picioarele Crucii,
Trupul omenesc, de sfant sange murdarit,
Plang in pumni si batranii si copii,
Asa cum de veacuri sta scris...
Mort a fost, si-a-nviat,
Fiu Divin, in trup uman,
Pentru oameni a venit,
Si tot de oameni omorat...
Doua milenii de atunci au trecut,
Si veacuri intunecate de atunci s-au scurs,
Si zi de zi Il omoram din nou,
Cu tot ce in jur si in noi e rau...
Prin clepsidra trei milenii au cazut,
Scene de groaza in inimi ne-au crescut,
Cu toata fiinta umana in pacat am decazut,
S-au murdarit si ingerii de i-am avut...
Patru cai la orizont se arata,
Sapte biserici stau la sfada,
Fiara sta sa apara...
Dar Invatatorul calea din nou ne arata!
Multumesc pentru rabdarea de a citi versurile mele,
mkp
|