[AdrianAamz]

Mitropolitul primat Ghenadie (Petrescu) - nascut 1836, decedat 1918; a detinut aceasta functie intre 1893-1896.

Nicolae Nitzulescu _ profesor de teologie, laic. Nascut 1837, decedat 1904.

Deci, tiparitura din poza nu este din 1913, caci Ghenadie nu mai era mitropolit de 17 ani, ci era staret la manastirea Caldarusani. Iar Nitulescu era mort de 9 ani.

Operele lui Nitulescu:

1. Manual de Psihologie, Logică, Morală şi Teodicee, traducere din Charma, Bucureşti, 1870, X + 183 p.;

2. Prescurtare de geografie, Bucureşti, 1873,112 p. (ed. a II-a, Bucureşti, 1875, 83 p.);

3. Compendiu de Istoria Bisericii (până la 1453), Bucureşti, 1875,Vll +248 p.

4. Elemente de Gramatică a Limbii ebraice, Bucureşti, 1887, 184 p.

5. A tradus din limba greacă Noul Asezământ, Bucureşti, 1897 (alte surse indica 1895), 431 p. (reeditat în 1908),

6. Apoi o ediţie întreagă a Bibliei, Bucureşti, 1906; (remarca: editată de Societatea Biblică Britanică).

Unei editii din 1874 a Bibliei , tiparita la Iasi, i s-a atribuit numele de "traducerea Nitulescu", dar nu a fost editata de BOR, ci de Societatea Biblică Britanică.
Oricum, nu era Ghenadie mitropolit primat in 1874.

In schimb, apare mentiunea ca respectivul text (1874) era folosit de baptisti.
Tot in 1874, Carol I NU purta inca titulatura de rege, ci de printz, caci Romania nu a fost regat pana in 1881. Abia din acest an Carol I poarta titlul de rege.

Deci, in cel mai bun caz, singura lucrare a lui Nitulescu aparuta in vremea cand Ghenadie era mitropolit primat (si Carol I rege) ar fi Noul Testament, in 1895.
Asta explica si textul de pe pagina din poza: "tradus din limba originala greaca". Se stie ca limba originala a VT este ebraica.
Daca era textul intregii Scripturi, ar fi trebuit sa scrie "tradusă", plus ca mentiunea despre limba originala greaca nu se potriveste decat NT.

Inca nu am cules si alte date despre tiparitura din fotografie (precizez: in Romania ma ocup cu tipografia, deci ceva meserie cunosc...), dar am banuiala ca poza copertei si a paginii de prezentare sunt ale unei alte carti decat cea din poza cu textul psalmilor.

Textul psalmilor din poza, atat din punct de vedere gramatical, cat si al caracterelor tipografice utilizate, dateaza aproximativ din perioada 1900-1920.
Dar in perioada 1870-1890 se foloseau alta ortografie si alte caractere tipografice.


Cat despre textul psalmilor in care apare numele Iehova:
in originalul ebraic, apare in text tetragrama IHWH.

In traducerea greaca pre-crestina, numita Septuaginta (LXX), apare substantivul propriu Kyrios = Domnul (Dumnezeu), la forma de vocativ Kyrie = Doamne.

In cele mai multe traduceri in engleza apare LORD = Dumnezeu.
Unele dintre acele traduceri sunt mai vechi decat textul romanesc prezentat in poza.
Iar cultele care au o fixatie pe numele Iehova provin din spatiul anglofon.

Faptul ca intr-o traducere romaneasca, indiferent de cine si cand a fost facuta, apare sintagma IeHoVa, (in ebraica vorbita, conform vocalizarii textului, se pronunta IAHVE' ; ultimul H e mut _ sau mai degraba aspirat), indica fie o tendinta a traducatorului de a fi fidel literei textului, dar pierzand semnificatia cuvantului in limba romana (caci rugaciunea lui David se indrepta spre o fiinta, anume fiinta divina, adica Dumnezeu), fie o traducere intentionat facuta pentru a sustine teza numelui lui Dumnezeu din punct de vedere al unei anumite formatiuni religioase.

In plus, la unii psalmi din paginile pozate nu corespunde fie numerotatia, fie numarul de versete cu cel din textul romanesc oficial al BOR, nici cu cel din textul masoretic ebraic, nici cu cel grec din Septuaginta, ci mai degraba cu traducerea Cornilescu.

Sunt de parere ca este o traducere neortodoxa, fie ghidata dupa Cornilescu, fie dupa care s-a ghidat Cornilescu.