[Corinusha]

offf, aproape terminasem e scris povestea srbatorilor copilariei mele si s-a intrerupt curentul si nu s-a salvat nimic.


sa reincep:

Sarbatorile de iarna mi le-am petrecul la bunicii din partea mamei, intr-un satuc destul aproape de muntii Gurghiu, in Habic, judetul Mures, satul copilariei mele.

In fiecare iarna mergeam la bunici, alaturi e verisorul me care mergea la bunica lui, sora bunicii mele, care sta peste drum e bunica. Inainte e sarbtori aveam obiceiul sa stam la caldurica dimineata si sa coasem pe etamina. Ne intreceam care reuseste mi multe modele si care coase mai frumos. Eram nedespartiti, ca doi frati. Dupa ce mancam, mergeam pe deal cu sania, sau pe drum si nelegam saniile de carutele care treceau pe drum si ne dadeau voie. Cate funii si cabluri s-au rupt :))
Stateam pana se innopta in zapada; pana inghetau fectiv hainele pe noi, ca veneam in casa, ne dezbracam si pantalonii mai ales erau bocna, cum ii puneam, asa stateau :)
Mancam de obicei o ciorba sanatoasa, calda la amiaza si o porneam din nou la distractie, de multe ori cu aceleasi haine cae inca nu se dezghetasera, ce sami vorbim de uscat :)

Apoi, venea Craciunul...
Bunicul mergea in fiecare am sa taie un brad, sa avem brad frumosmirositor. Nu xista an sa nu avem brad cat timp a trait (Dumnezeu sa-l odihneasca!)
In ajun mergeam la colindat cu copiii din sat; mergeam la fiecare casa existenta in sat si colindam. De multe ori ajungeam acasa la ora 11 noaptea. Pentru noi, atunci, era extrem de tarziu. Primeam mere, prajituri si bani, desi noi mergeam doar ca sa bucuram oamenii si sa ne simtim bine.
Dimineata zilei de 25 cand ma trezeam, sub brad erau cadouri si ajunsesera si parintii. Ne imbracam de sarbatoare si mergeam la Biserica, apoi veneam acasa, mancam si inepeau vizitele la colindat pe la rude (ai mei mai mult - noi, copiii neintalneam sa mergem sa ne jucam/bulgarim/dam cu sania/cu patinele pe parau). Era prezenta acea atmosfera specifica de sarbatori. Primea de l parinti portocale si banane, ciocolata, si pur si simplu si acum asociez mirosul de potrocale cu Craciunul. Acum si vaa cand simt miros deportocale zic ca "Miroase a Craciun".
Urma Anul Nou. Bunicul imi rupea de undeva in fiecare an o crenguta de brad si imi facea sorcova; o impodobeam cu beteala, bomboane e pom si la sfarsit bunicul imi punea un clopotel. Bunica facea pentru nul nou supa dulce de pui cu taitei, sala de beof si carne de porc, precum si cozonaci pufosi si gustosi si prajituri care mai de cae mai bune, prajituri care nici acum nu au retete, dar ii ies delicioase.
Seara ne intalneam noi copiii si mergeam la urat. Ferete cu sorcova, baietii cu plugusorul. Si acum ne dadeau oamenii bani. Asa ca, in fiecare an strangeam bani frumosi, pe care ii dadeam mamei si o rugam sa imi cumpere cate ceva.

Adevarul eca am aut o copilarie superba, iar viata la tara mi-a prins foarte bine; m-am indragostit pur si simplu. Si acum visez sa ajung sa ma mut la tara la un moment dat, sa putem face ceva acolo.