[cristiboss56]

Nu trebuie privit atât de simplist , ci gândul sfârşitului să ne macine în permanenţă, conştientizând nimicimea noastră , căindu-ne pentru toate cele săvârşite , făcând cât mai des cu putinţă o retrospectivă a anilor ce au trecut , văzând ce mai putem îndrepta, mărturisindu-ne păcatele . . . ! Ferească Dumnezeu ca moartea să ne găsească precum porcul din coteţ, in nesimţire şi cu inma înpietrită. "Când ochii mei întunecaţi şi tulburi din pricina morţii ce se apropie vor căuta stăruitor spre Tine, Multmilostive Iisuse , fie-ţi milă de mine. Când mâinile meld tremurătoare şi amorţite nu vor mai putea strânge Crucea Ta şi fără de voie o voi lăsa să cadă pe patul durerii , Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine " .