[BrideofChrist]

În prealabil postat de ancah

Draga BrideofChrist, nu contest sinceritatea cu care acestia Il urmeaza pe Hristos. Intrebarea mea era, daca ceea ce afiseaza este chiar smerenie, sau falsa smerenie; asta ca sa-ti dau un exemplu. Eu de exemplu, cred ca sunt foarte smerita, dar citind despre falsa smerenie, mi-am dat seama ca smerenia mea nu e chiar smerenie, ci ca ascunde multa mandrie. Acest lucru l-am putut realiza citind din Sfantul Tihon de Zadonsk . El spune:
- "Exista oameni, care pe dinafara se arata smeriti, insa pe dinauntru nu sunt asa.

- Multi renunta la diferitele trepte si titluri ale lumii acesteia, dar nu vor sa renunte la buna parere pe care o au despre ei insisi.

- Se leapada de cinstirile si functiile lumesti, dar vor sa culeaga cinstiri pentru sfintenia lor.

- Multora nu le e rusine sa se numeasca pe sine pacatosi inaintea oamenilor, sau chiar cei mai pacatosi dintre toti, insa nu vor sa auda cuvintele de la altii si de aceea se numesc astfel numai cu gura.

- Altii isi indoaie spatele ca o secera, dar inlauntrul lor se inalta cu cugetul.

- Altii se pleaca pana la pamant inaintea fratilor, dar raman neclintiti in inimile lor.

- Un altul poarta rasa sfasiata, dar nu vrea sa-si sfasie inima.

- Multi vorbesc putin si cu voce scazuta, iar altii nu vorbesc deloc, dar in inima lor ii hulesc neincetat pe semenii lor.

- Unii isi acopera trupul cu rasa si cu mantie, dar inima nu doresc sa si-o acopere. In acelasi chip ei arata si alte semne ale smereniei!... "

Vezi cat de clar explica? Oare citind aceste randuri, se mai pot considera cei din diversele culte sau sectantii ca sunt smeriti, sau simplul fapt ca eu se cred smeriti e suficient?!?
Cum sa ajungi la adevaratul inteles al cuvintelor din biblie, cand ignori pe cei mai buni profesori si te bazezi doar pe propria interpretare? Presupun ca pastorii, invatatorii acestora studiaza, dar atata timp cat nu iau in considerare invatatura de baza, pe care doar de la Sfintii Parinti o putem primi, restul e doar intelepciune omeneasca, in vreme ce sfintii ne adapa cu intelepciunea lui Dumnezeu.
Putem sa intoarcem noi cuvintele cum vrem, dar intr-adevar DUMNEZEU NU SE LASA BATJOCORIT.
Deci, ca sa te consideri neprihanit, trebuie sa si fii neprihanit.

Draga Ancah, sunt de acord cu cele ce spui si chiar sunt nenumarate cazuri din orice biserica de astfel de oameni. Acest lucru nu tine de credinta lui, ca este penticostal, ortodox, catolic...etc. Aceasta este inima lui, si relatia lui personala cu Hristos. De fapt, nu caut sa apar nici un cult. Ci indemnul meu si sunt sigura ca si indemnul lui Dumnezeu este ca fiecare sa-si dezvolte o relatie personala cu Mantuitorul. Aceasta nu va depinde de biserica din care face parte, ci de inima lui, care daca este sincera, nu are cum sa se arate doar pe dinafara neprihanita sau smerita, ci numaidecat va fi asa si in interior,"Cine crede in Mine din inima lui vor curge izvoare cu ape vii". Astfel de oameni nu au cum sa se prefaca. Eu cred ca cine este la fel cum a scris si sfantul Tihon pe care l-ai citat, nu are cu adevarat credinta vie in suflet. Si sigur ca acea falsa neprihanire si smerenie nu-l va ajuta cu nimic. Si, iti spun, sigur, ca odata ce e inauntru va iesi la iveala, si se va da pe fata falsitatea inimii lui. Noi insa trebuie sa ne straduim sa luam exemplul lui Hristos si sa traim viata pe care o vrea El de la noi. In ce priveste Scripura, sunt de acord ca trebuie respectate interpretarile celor alesi de Dumnezeu, care au aparat credinta din primele veacuri de tot felul de erezii si minciuni, dar in acelasi timp am credinta ca fecare copil al lui Dumnezeu care sincer cauta sa faca voia Lui, si cauta Fata Lui, Dumnezeu prin Duhul Sfant face ca el sa inteleaga sensul cel mai corect al Cuvantului Sau. Numai un om ratacit, va scoate din Cuvant erezii.