Citat:
În prealabil postat de Psalm 23
Sunteți doi oameni normali cu țigle pe casa și judecata care nu e îmbibata de setea de a vedea sânge pe pereți. Bravo vouă, asta e vestea buna, ca mai sunt și oameni într-o lume de neoameni.
|
Păi am văzut și opinia unor psiho-terapeuți și bărbați și femei și spuneau că și în psihoterapie există riscul unei apropieri prea mari.
Mai spuneau și că medici și profesorii sunt alte categorii socio-profesionale expuse la cazuri dintr-astea.
Ziceau că în terapie îmbrățișările sunt interzise, nu se comunică în afara cabinetului sau a programului, nu se acceptă daruri de la pacienți, nu se iese cu pacienții în oraș după etc.
Citat:
În prealabil postat de Psalm 23
Vestea proasta e ca niște băieți, cu putere de decizie peste stigmatizati cu sau fără vina, băieți care au sufletele precum hainele lor lungi și negre, nu au nimic în comun cu genul vostru de gandire. Și nu vor avea vreodată. Sper sa rămâneți voi cum sunteți.
|
Nu cred că toți preoții se aruncă în afirmații, mai ales că unii sunt pățiți și ei cu femei care tulbură, scriu sau sună obsesiv, într-un oraș mare e plin de astfel de persoane.
În principiu preotul e expus că-și lasă nr de telefon
pt urgențe, spovedanie și împărtășanie muribund / bolnav, citirea unei rugăciuni de dezlegare a unui om tulburat care amenință că se sinucide etc, iar alții mai precis altele profită iau nr și apelează la ore când nu trebuie, fără să fie urgențe, o dau în familiarități unde nu trebuie familiaritate.
Deci preotul e prins între obligația de a ajuta și a nu refuza pe nimeni și diferite capcanări.