poi judecam atunci cind suntem chematzi la o judecata pe post de judecator, in rest judecatzile mintzii sunt altceva decat judecata completului de judecata care da o sentintza si o pedeapsa... judecatzile mintzii sunt in general gandiri... dar asta nu inseamna ca prin nepasarea noastra si prin felul nostru de a ne comporta nu contribuim la o pseudo-judecata lumeasca a apropiatzilor, a prietenilor, colegilor, a strazii... judecata care conteaza si ea in sensul ca defaimarile si "pedepsele" se manifesta dureros pentru "parat" chiar si in afara justitziei ca institutie ce acorda dreptatea si pedeapsa conform legislatziei in vigoare...
Dar in general mintea se ocupa de justitie cand ia locul celui ce face legile sau celui ce obliga a fi puse in aplicare: a politicianului, a guvernului, a preshedintelui, a deputatilor/senatorilor, a avocatului, a procurorului, a politzistului, a gadelui, a martorilor, a gardienilor, ori a spectatorilor la proces... in exercitziul functziunii cand pun dreptatea unei tzari/zone/... in practica...
Acuma nu c-ar fi o problema daca ajungi sa "te bagi ca musca-n lapte" incurcand sau descurcand problemele statului... dar uneori potzi sa pierzi timpul inutil si nici macar nu esti platit pentru asta... facand totusi servicii/deservicii
Totusi daca ai dat in patima dreptatzii, desi dreptatea nu este o patima, poate ca e foarte folositoare vorba unui sfant, pe care am auzit-o aici pe forum care parca suna cam asha " sa nu osandesti sau sa acuzi, ca nu cumva sa te cheme Dumnezeu sa iei parte la judecata cate unui suflet, un apropiat, un prieten, sau..."
Iar Dreptatea lui Dumnezeu... se invatza mereu... ca toata viatza sa ne invatzam dreptatea Ta...
|