[laurastifter]

Doamne ajută!
O întrebare adresată în special celor care au cunoştinţe sau chiar lucrează în domeniul psihologiei: există vreo legătură între practicile ezoterice şi bolile psihice? Altfel spus: cei care practică diverse forme de ocultism riscă să înnebunească?
Ştiu că toate formele de ezoterism/ocultism sunt înspăimântător de periculoase din punct de vedere spiritual, în primul rând pentru că îi îndepărtează de Dumnezeu pe cei care le practică. Ştiu că orice practică ezoterică = trădarea lui Hristos, intrarea în comuniune cu demonii şi moarte spirituală.
Acest aspect fiind lămurit (orice ar fi, în orice situaţie s-ar afla, creştinilor NU le este îngăduit să se încreadă în astfel de practici anticreştine), mă interesează din ce motiv unii dintre cei care îşi ucid sufletul practicând ocultismul ajung să se îmbolnăvească şi psihic. De exemplu, cunosc o persoană care, după ce a practicat câţiva ani yoga, s-a îmbolnăvit de schizofrenie... Acum se simte mai bine psihic, dar spiritual se află în cădere liberă. Mă întreb: cauza îmbolnăvirii psihice a fost practicarea ezoterismului, sau exact invers (s-a apucat de ocultism fiindcă deja era nebun)? Şi dacă boala psihică a fost efectul, atunci cum se explică acest fapt? Oare aceşti nefericiţi ajung la nebunie tocmai pentru că au intrat în legătură cu spiritele negative (ştim noi care), sau există şi cauze ştiinţifice?
Vă pun această întrebare pentru ca, în cazul în care voi fi în situaţia de a argumenta poziţia Bisericii faţă de ezoterism, să pot oferi şi dovezi ştiinţifice convingătoare pentru că, din păcate, cei mai mulţi dintre cei interesaţi de aceste practici acordă mai multă încredere explicaţiilor pur raţionale decât celor teologice. Mai exact, dacă eu, când voi fi profesoară de Religie (cu ajutorul Domnului), îi voi spune unui adolescent că ocultismul îl îndepărtează de Hristos, s-ar putea să-l amuz şi atât... pentru că el, fiind la vârsta căutărilor şi a răzvrătirii, este tentat să creadă în tot ceea ce-i pare senzaţional şi, dacă niciodată n-a crezut în Dumnezeu, perspectiva îndepărtării de El nu l-ar înfricoşa. În schimb, dacă i-aş argumenta ştiinţific unui astfel de elev inconştient că practicarea ezoterismului îl poate duce la probleme psihice, aş avea mai multe şanse de a-l trezi la realitate. Totuşi, n-aş vrea (Doamne fereşte!) să spun neadevăruri tocmai pentru a argumenta credinţa. De aceea, dacă nu există o legătură reală cauză-efect între ezoterism şi nebunie, atunci va fi necesar să mă limitez la explicaţiile de ordin teologic şi duhovnicesc.
Dvs ce ştiţi? :)

Doamne ajută!