As mai vrea sa adaug (cu riscul, iarasi, de a soca pe unii): dupa parerea mea, nu are dreptate Biserica cand nu slujeste inmormantari si parastase pentru sinucigasi.
De altfel, uite ca un sfant (sf Filaret) a inteles asta.
Am auzit de altfel ca in Rusia nu se tine seama de regula asta cu sinuciderea. Iar rusii de obicei sunt foarte calare pe reguli..
Totusi, in ciuda celor zise de Geo, cred ca foarte rar preotii refuza sa faca slujbe pentru un sinucigas in zilele noastre. Imi amintesc de exemple pe care le cunosc. Un prieten de-al fratelui meu s-a sinucis la 16 ani, si i s-a facut inmormantare.
O propunere: hai sa zicem ca in caz de ateism sau revolta declarata impootriva lui Dumnezeu (ca Kirilov in Demonii lui Dostojevski) sa nu se faca slujba obisnuita, pentru ca acesti oameni s-au exclus singuri din Biserica. Dar tocmai acesti oameni au nevoie de rugaciunea noastra. Sa se compuna o slujba de rugaciune pentru iertarea pacatelor - asa cum, pentru cei care se casatoresc a doua oara, se face o slujba cu rugaciuni de iertare, nu cununia obisnuita. Ce ziceti de ideea asta?
Sa ma ierte cel care a initiat acest topic ca discutia a devenit generala si il priveste numai indirect pe fratele lui.
|