Citat:
În prealabil postat de Ali Baba
asta e un fel de paradigma platoniana, daca nu cumva chiar este!  numai ca daca crezi nu este necesar sa fie si adevarat. |
Nu, nici vorba. De altfel nu m-am gandit deloc la Platon si la separatia dintre lumea ideilor si cea a lucrurilor despre care vorbeste el, ci la cu totul altceva. S-o iau progresiv.
1. Cred ca nimeni nu se indoieste de faptul un lucru poate fi fie real, fie nu.
In acest punct am vorbit despre LUCRURI.
2. Pe cale de consecinta, o propozitie de tipul "Acel lucru exista", unde "acel lucru" poate fi orice lucru, nu poate fi decat adevarata sau falsa. la fel putem spune si despre propozitia "Acel lucru nu exista". Ea e fie adevarata, fie falsa.
In acest punct am vorbit despre PROPOZITII.
3. In legatura cu o propozitie, de exemplu "Acel lucru exista", eu pot avea convingerea ca e adevarata, pot, pe de alta parte, avea convingerea ca propozitia contradictorie ei, adica "Acel lucru nu exista" este adevarata sau pur si simplu pot sa nu fiu convins de adevarul niciuneia dintre aceste propozitii.
In acest punct am vorbit despre CONVINGERI.
Ce voiam sa spun e ca simpla convingere a mea nu e suficienta ca ceea ce gandesc sa fie adevarat si nici ca lucrurile despre care gandesc sa fie reale. Asta inseamna ca uneori convingerile noastre pot fi simple iluzii si putem ajunge la ele prin alte cai decat cele rationale. De exemplu, majoritatea copiilor din ziua de azi cred la o anumita varsta in Mos Craciun. De unde aceasta convingere a lor? Au analizat dovezile despre Mos Craciun si astfel au ajuns la concluzia ca teoria despre Mos Craciun explica cel mai bine aparitia bradului in casele lor? Probabil ca nu. E mai rational sa presupunem ca au preluat in mod necritic ideea de la parintii lor si astfel si-au format o convingere. Lucrurile aici functioneaza dupa modelul "e asa pentru ca asa spune mama si tata", care nu e nimic altceva decat o forma a sofismului autoritatii, un tip de gandire defectuoasa, dupa cum bine stim. Membrii forumului care au studiat un pic teoria argumentarii cunosc probabil ce sunt sofismele, forme eronate de gandire, asa ca nu intru in detalii. Vreau insa sa spun ca ceea ce face ca sofismele acestea sa fie atat de usor folosite si acceptate e faptul ca par rationamente valide. Si pentru ca nu ma lasa sufletul sa nu atac putin comunitatea de pe acest forum, am sa dau un scurt exemplu de folosire a "sofismului din ignoranta". Creationistii spun ca nu exista o explicatie stiintifica a aparitiei vietii, prin urmare creationismul e adevarat, astfel incat Dumnezeu a creat fiintele vii. Nu-i asa ca pare valid rationamentul? Da, insa e doar o aparenta. Din faptul ca eu nu detin o explicatie, nu inseamna ca explicatia ta e buna. Ea ar fi buna doar daca ar avea calitati care s-o faca buna. La fel, explicatia ca fiintele vii au fost create de niste zane nu e adevarata pentru ca nu avem o explicatie stiintifica. Ar fi adevarata daca am avea motive suficiente pentru a afirma ca viata e creatia unor zane. Sper ca ati inteles ce voiam sa zic.
Mergand mai departe, cred ca nu e o problema daca am spune ca majoritatea convingerilor eronate ale noastre isi au baza in asemenea rationamente sofistice. Deci incercand sa le identificam, putem sa ne dam seama ca ceea ce credem sunt prostii sau nu.
Citat:
În prealabil postat de gpalama
Senzationalul in Ortodoxie NU EXISTA !!!
Asta a spus Hristos.
|
Ba, exista minuni! Sau cel putin asa se crede. Unii sustin chiar ca stiu. De unde stiu ei asta, nu stim... E tot o chestiune legata de modul in care au ajuns ei la aceste convingeri. Credeti ca minunile nu sunt senzationale?
Ce s-ar face ortodoxia fara senzational?
Si apropo, unde a spus Hristos ca nu exista senzationalul in ortodoxie? Sunt sigur ca nu a folosit aceste cuvinte. Sunteti chiar convins ca Hristos a zis asta? Pe ce va bazati? Un verset macar, o idee care sa strabata mai multe versete... Cum ati putea dumneavoastra sa ma convingeti de asta, avand in vedere ca am explicat ceva mai sus cum nu pot fi convins de ceva?