[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de STEPHAN

Citesc de curând o carte deosebită :"Liturgica generală" scrisă de Pr.Prof.Ene Branişte (ediţia1993) .

O carte de referinţă.

Mi-a atras atenţia un citat deosebit din această carte şi aş vrea să văd cum îl înţelegeţi dv.: "...memorialul liturgic din cadrul cultului bisericesc nu este numai amintirea trecutului, ci el ne face prezente şi contemporane evenimentele din trecut şi ne sugerează cele din viitor ( eshatologie ).

Cu alte cuvinte, şi în terminologie catolică, Sfânta Euharistie nu este numai memorial, ci sacrificiu actual.

În înţelegerea acestui pasaj, vă sfătuiesc să plecaţi de la natura duală a lui Isus. El nu numai că a fost Dumnezeu şi Om, dar ESTE şi VA FI Dumnezeu şi om, după cum au definit părinţii conciliari în perioada patristică.

Ştiind acest lucru, avem şi răspunsul la întrebarea: acum, când postez eu, acum, când citiţi dv aceste rânduri, unde se află Isus ? Ca Dumnezeu, El este ubicuu: se află peste tot, în Cer şi pe pământ, umplând fiecare spaţiu, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Spirit, cu care alcătuişte o singură substanţă divină (ousia). Ca om, Isus se află în Cer, mai exact într-o Sfântă a Sfintelor cerească, mijlocind pentru noi. Până când se va afla omul Isus acolo ? Până la sfârşitul vremilor, până la Judecata de obşte. Aşadar, nu numai că Isus A FOST preot, sacrificând pentru noi chiar Sfântul Său Trup, ci Isus ESTE preot, şi anume "preot în veac" (adică în timpul istoric al acestei lumi). Misiunea preoţească a lui Isus, începută pe Golgota, nu s-a sfârşit acolo, ci continuă şi va continua până la Eshaton. Abia după aceea El se va aşeza la masa Ospăţului Veşnic, la dreapta Tatălui.

Acum înţelegem mai bine şi de ce nimeni nu se mai poate mântui DUPĂ finalul istoriei: fiindcă nu va mai fi niciun preot: Isus nu va mai preoţi, ci va împărăţi ca Pantocrator. Preotul este alcătuitorul de punţi (pontifex). Să trecem puntea acum, că după Judecată nu va mai fi nicio punte între lumi.

O confuzie larg răspândită, care împiedică înţelegerea sensului Sfintei Liturghii, este părerea că Cel căruia Jertfa îi este adresată este Isus Cristos. Nimic mai fals. Mie însumi mi-a "căzut fisa" greu, fiindcă citeam în cărţi de liturgică şi tipic tot felul de chestii complicate, mai puţin acest adevăr simplu şi de la care trebuie plecat. Adresantul Sfintei Liturghii este Dumnezeu Tatăl. Beneficiari ai Sfintei Liturghii sunt cei din biserică şi cei pentru care se face sacrificiul. Cel care se jertfeşte (în sens real), ca şi cel care administrează jertfa (în sens teologic) este Isus.

Acest lucru este prefigurat în fel şi chip în Biblie. Abraham este "antitip" al Tatălui Ceresc, fiul lui este antitip al Fiului, care va deveni Mielul jertfit. Isus ne oferă apă şi tot El este apa cea vie, avem aici două ipostaze: Isus preot şi Isus miel. A treia ipostază este aceea sugerată de "mi-e sete". Este setea se suflete care să dorească să Îl urmeze. Altfel spus, lui Isus îi este sete de setea noastră pentru Isus. El este cel care ne oferă apă, iar apa aceea este El însuşi. Numai Isus satură...

Acum înţelegem mai bine (atâta cât se poate omeneşte înţelege) ce este Sfânta Liturghie. Este asocierea noastră la jertfa prezentă şi continuă a lui Isus. Toţi cei din congregaţie suntem nişte tâlhari care Îi spunem Preotului Isus aflat în Sfânta Sfintelor din Cer: "pomeneşte-mă, Doamne, în împărăţia Ta !" Şi El se coboară în Sfânta Sfintelor cea de pe pământ, El ne răspunde: "Gustaţi să vedeţi cât de bun este Domnul". De ce face asta ? Ca să ne ridice. Acum înţelegem mai bine şi de ce partea mai mare a bisericii este numită "navă" ("naos"). Fiindcă, din punct de vedere teologic, este chiar o navă. Cel care o conduce prin furtunile "mării" (=spaţiul ostil sufletelor) este preotul, care acţionează "în persoana capului Isus". Aşadar, Liturghia de pe pământ are legătură tainică cu Liturghia din Cer. Realitatea de aici nu este simplu memorial, ci conectare actuală la o realitate pe care nu o putem vedea cu ochii trupului, dar o putem vedea cu ochii credinţei: despre ea mărturisim la imnul final al Sfintei Liturghii: "văzut-am lumina cea adevărată".

Astăzi, când vom merge la Sfânta Liturghie, să avem mai clar în minte la ce anume mergem: suntem aşteptaţi să urcăm într-o corabie. Cuiva îi este sete de noi, dor după dorul nostru, ne aşteaptă la o întrunire. Căpitanul ne invită la o călătorie cu El şi ne spune că este Calea, Adevărul şi Viaţa. Să mergem cu Cristos, prin Cristos şi în Cristos spre Tatăl Ceresc !