View Single Post
  #49  
Vechi 24.04.2009, 15:40:04
Anca-Miha
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
Īn prealabil postat de andreicozia Vezi mesajul
Nu am inteles ce vrei sa spui... Ai vrea ca preotul sa aterizeze in Malmo si dintr-o data sa i se intinda covor rosu? Asta este numai in literatura S/F.

Orice om trage din greu la inceput, nu vad de ce el ar trebui sa fie scutit? mai ales daca comunitatea este mica si nu ai de unde.

Dar si cind prind cheag sunt bine...iti spun pentru ca am administrat si eu fonduri bisericesti si stiu...

...iar in privinta numaratului de bani in buzunarul altuia , Anca, m-as abtine, deoarece nu ai de unde sa stii ce si cum...din afara se vede ceva, insa indeaproape, este altceva
Andrei, una e sa mergi pe cont propriu in strainatate si sa-ti cauti de lucru; suporti saracia autoimpusa; si alta e sa fi trimis cu salariu de Patriarhie. Atata doar ca salariul e sub nivelul minim de existenta. Nu e vorba de covor rosu, ci de a-ti putea plati chiria si mancarea.
Sa facem diferenta intre mini si maxim. Iar eu semnalam o situatie in care e vorba de jumatate din suma minima.
Ma gandesc ca si Patriarhia ar trebui sa se intereseza de sumele ce trebuiesc platite pentru chirie si suma minima pentru mancare, atunci cand stabilesc salariul preotului si al cantorului. Este inadmisibil sa trimiti oameni in tari straine si sa nu le asiguri cazare si masa. De bani de buzunar nu mai pomenesc. Cunosc situatia financiara a acestor oameni ; altfel nu m-as apuca sa scriu pe aici.

Stiti cumva ca sunt cantori veniti, care nu au o locuinta, nici macar un pat pe care sa doarma, si care stau la un loc cu cei "fara acoperis", si acolo fiind asa multi "clienti" se trage la sorti cine poate dormi acolo pe un scaun, nici macar pe pat?!?

Dar ce s-a intamplat cu compasiunea ta, Andrei? S-a cam tocit de cand o duci bine... si nu-l mai intelegi pe cel care nu are de nici unele. Poate de aceea ne ia Dumnezeu cate odata totul, ca sa dam iar cu capul de pragul de sus: sa apreciem ce avem si sa ne aducem aminte ca se poate mai rau.
Cat despre numarul de bani din buzunarul lor... te-as invita sa vezi ce plānsa e doamna preoteasa, a venit ca o floare si s-a ofilit de cand a venit aici. Tremura in fiecare luna, caci nu stie daca are bani suficienti de chirie pentru luna urmatoare. Sa-i credem si pe cei care nu au, ca nu suntem noi masura lucrurilor. Sa-I multumim lui Dumnezeu ca nu suntem noi in situatia lor.
Reply With Quote