Citat:
În prealabil postat de iliegh
Daca interpretarea este cea de "prost", atunci sintagma este un mare adevar.
Daca e vorba de "smerit", este de asemenea un mare adevar, indiferent daca esti credincios sau nu. Este o lege naturala.
Nu cred ca alte interpretari mai au sens, ca in nici intr-un caz nu poate fi vorba de Duhul Sfant si nici de spirit sau suflet caruia i se mai spune uneori si duh.
Deci, dupa parerea mea, exista doua posibilitati: "prost" sau "smerit", iar in ambele cazuri sintagma este adevarata.
|
Pai nu chiar.
Dar dpdv lumesc da,un om smerit va fi interpretat ca pe un prost,ca pe un papa lapte,caruia poti sa-i faci ce vrei,sa-l tratezi cum vrei si sa-l manipulezi dupa pofta ta.Adica omul pe care il jefuiesti si el te si binecuvanteaza la plecare, urandu-ti numai de bine sau omul caruia ii dai o palma si el iti ofera si obrazul celalalt.
Da,intradevar acum parca face mai mult sens.
Totusi,de ce termenul de"prost"are atatea valente?
Prostul este acela care nu invata din lectiile de viata,care nu isi dezvolta capacitatile intelectuale/spiritual, care nu se instruieste s.a.m.d.
De ce prostul acesta(care este prost dintr-o lene si o nepasare maladiva)este nelimitat de omul smerit(considerat prost)?
Cum sa fii prost daca renunti la propriul eu in favoarea altui om?
A incercat cineva de pe forum?Stiti cat de greu este sa fii un astfel de"prost"?