[poster_26102007]

Din pacate insa mai exista un numar foarte mic de femei cu totul rele si puse pe barfe la adresa lui Ioan, a femeilor si fetelor ce urmau a se calugari si care cautau tot timpul cearta, erau foarte orgolioase, mandre, inchipuite, unele chiar au incercat metode necurate cum ar fi vrajile, de a-l face pe preotul Ioan sa se culce cu ele sau chiar sa-l omoare prin otravirea cu mercur in mancare si bautura. Una chiar a facut vraji pe WC-ul din spatele casei parohiale incat a fost nevoit parintele sa-si mai faca un WC in plus doar pentru sine si cei ai casei sale si sa nu mai fie la comun cu toti oamenii. Mi se facuse greata cand am auzit ca i s-au facut magarii de acestea. Despre acea femeie voi mai povesti mai tarziu mai pe larg. Trebuie insa stiut ca aceste lucruri necurate, vrajile, aduc stare de ameteala, de rau, de pierderea concentrarii si alte ciudatenii, iar daca omul are rugaciune le simte ca un radar si cauta sa le evite, dar daca omul nu are rugaciune si nu s-a cait de pacate prin spovedanie la preot si dobandirea iertarii lui Dumnezeu, harul Domnului care devine in cazul nostru radarul omului, este inactiv, iar omul se incarca de maleficitatea pusa pe obiectul cu care vine in contact si e vai de el.
De bun augur, pentru a intelege fenomenul Posaga, trebuie sa completez cu niste date esentiale. Acest preot deosebit, Ioan, a incercat sa faca la Posaga un exemplu de viata asemanatoare celei din Muntele Athos, dar intr-un fel si adaptat sa zicem asa mirenilor, adica celor care nu sunt in manastire. Fete tinere absolvente de facultate sau unele femei mai in varsta si chiar unii barbati tineri si unii mai putin mai in varsta sau de alta pregatire, cunoscandu-l pe preotul Ioan si avand in sinea lor o sete de purificare a sufletului si de a-si dedica viata lui Dumnezeu, au facut o promisiune ca doresc sa se calugareasca si ii cereau preotului Ioan sa faca o manastire caci isi doreau o astfel de viata. Dorinta cea mai mare insa era din partea femeilor, care doreau o manastire de maici, dar si barbatii isi doreau o manastire de calugari. Preotul Ioan, impreuna cu acele fete si femei si barbatii evlaviosi si cu alti lucratori, au muncit cot la cot si au ridicat manastirea de la Remetea cea cu hramul Sfintii Arhangheli Gavriil si Mihail, chiar si eu am ajutat la facerea fundatiei acesteia si nu era nici o mirare sa vezi cum femeile carau caramizi, nisip, ciment si materiale de lucru sau zideau caramida, da acele fete si femei erau foarte harnice si munceau cu bucurie si dinamism demene de invidiat, ele isi implineau incet incet visul de a deveni surori, maici de manastire, calugarite.
Voi reveni.