[CristianR]

Apropo de morminte (căci mironosițele s-au îngrijit de trupul Domnului în mormânt), încă un semnal de alarmă de la Părinte: Să ne ferim să ajungem în mormântul sufletului, care este nesimțirea duhovnicească:

„Mormântul nesimţirii, pentru care Ioan Scărarul spune: «Nesimţirea e moartea sufletului înainte de moartea trupului». Cea mai gravă şi cea mai de luat în seamă. În întreaga umanitate, în toate religiile lumii s-a pregătit actul de înmormântare; şi acest act deosebeşte pe om de celelalte vieţuitoare.”

Și încă o chemare la Înviere:

„Ei bine, în aest adânc, când pătrunzi, în rugăciune şi în comunicare cu Dumnezeul cel viu, cum spune Acatistul Învierii, pe care noi îl rostim neîncetat în aceste zile, simţi că Dumnezeu te-a ridicat din mormântul nesimţirii, din sufletul tău mort din pricina păcatelor. Şi a devenit viu sufletul tău şi acela este începutul învierii. Ridicat acum din mormântul sufletului tău, al nesimţirii, şi simţindu-ţi sufletul viu, înţelegi că viitorul lumii e învierea, e viaţa, că istoria nu are alt sens decât Împărăţia lui Dumnezeu, împărăţia luminii şi a învierii. Şi fără împărăţia lui Dumnezeu istoria nu are sens.”