[glykys]

În prealabil postat de ovidiu b.

Sfantul Irodion de la Lainici

http://www.manastirealainici.ro/sfantul-irodion/

Ieri, 3 mai, l-am sarbatorit pe Sf. Irodion de la Lainici.
Descoperirea sfintelor sale moaşte
O altă minune este ultima aflare a sfintelor sale moaşte. După ce în 2009 au fost săpate mai multe morminte acolo unde se ştia că este depus în aşteptarea învierii Sfântul Irodion, nu a fost descoperit nimic. Monahi vrednici din perioada trecută l-au dezgropat pe sfânt şi l-au aşezat într-o groapă şi mai adâncă, peste care au aşezat trupul unui alt monah, astfel încât cinstitele sale moaşte să nu mai fie furate.
Ajunşi în pragul deznădejdii, Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfinţitul Irineu, actualul stareţ al mănăstirii, arhim. Ioachim Pârvulescu, dar şi alţi monahi s-au rugat fierbinte la duhovnicul şi apoi ucenicul sfântului, adică la Sfântul Calinic de la Cernica.
Astfel se face că cei ce săpau şi-au dat seama că pe fundul uneia dintre gropi se vedea că pământul este mai afânat. Când au început să sape aici au descoperit conturul unui mormânt mai mic şi urmele sicriului în care a fost depus, ca o comoară tăinuită în adâncurile pământului. Apoi au fost găsite şi cinstitele sale moaşte şi cărămida cu numele său ce o avea sub cap.
Când au fost scoase afară, povesteşte arhim. Ioachim Pârvulescu, stareţul Lainiciului, oasele Sfântului Irodion erau maronii, nu albe cum sunt în mod normal oasele, şi uşoare ca hârtia, deşi au stat în mocirlă aproape un secol.
Apoi, cei din fundul gropii, care le scoteau, au început să strige "Părinte! Încep să miroasă!", iar mireasma plăcută a început să învăluie locul.
Minune după dezgroparea moaştelor
Imediat după aflarea cinstitelor moaşte, în prima duminică, stareţul Ioachim Pârvulescu a vorbit la predică despre Sfântul Irodion, în biserică fiind şi două maici de la Polovraci.
Una dintre ele, maica Marina, venea foarte des la Mănăstirea Lainici, pentru că avea evlavie deosebită la Sfântul Irodion.
După slujbă aceasta a venit la stareţ şi i-a povestit un vis pe care l-a avut în urmă cu un an.
Se făcea că este la Mănăstirea Lainici. Şi era în faţa mormântului Cuviosului Irodion, iar curtea era plină de lume. Şi la un moment dat vede că se desface mormântul Cuviosului Irodion şi parcă ar fi dispărut toată lumea, şi Cuviosul era deasupra mormântului. Şi maica a rămas uimită de acest lucru. Mai întâi, dorea din tot sufletul să se apropie de Cuviosul Irodion, voia să-i sărute picioarele, simţea o bucurie extraordinară. El a ieşit din mormântul care s-a deschis şi parcă se îndrepta spre lume. Era frumos la chip, cu barbă lungă şi neagră, însă sărăcăcios îmbrăcat. Şi atunci când Sfântul a vrut să se întoarcă-n pământ, maica a prins curaj şi l-a rugat să stea afară, că doar era viu! Abia atunci a vorbit Cuviosul Irodion şi i-a spus că "n-a venit încă vremea!". Maica, văzându-l atât de sărăcăcios îmbrăcat, l-a întrebat dacă poate să-i aducă îmbrăcăminte şi pantofi noi, în anul care vine, când se va întoarce pe la mormânt. Şi Sfântul i-a răspuns profetic: "N-am nevoie de nimic. Anul viitor, părintele stareţ îmi va face haine noi!". Şi peste un an, cinstitele sale moaşte aveau să fie descoperite şi aşezate într-un veşmânt nou. Minunile sunt cu siguranţă mult mai multe, oamenii locului păstrând prin viu grai faptele săvârşite de sfânt în timpul vieţii sale pământeşti sau, apoi, la mormântul său.
De aceea credincioşi din numeroase zone au mers necontenit la crucea de la locul unde îşi dormea somnul de veci fostul stareţ şi se rugau ori de câte ori aveau necazuri.
Au existat şi consemnări ale faptelor minunate săvârşite în lavra de la Lainici, însă în timpul Primului Război Mondial a fost distrus totul la sfânta mănăstire, iar arhiva a fost arsă.

Mai multe aici, http://www.ziarullumina.ro/vietile-s...-de-la-lainici