[heaven]

În prealabil postat de Oanalia

Buna seara,
Numele meu este Lia, am 25 de ani si am indraznit sa apelez la un forum crestin deoarece am o problema foarte grava si am nevoie de sfatul unor oameni care cred in Dumnezeu.

Problema mea este ca desi am o varsta frageda acum ma vad in situatia de A DIVORTA. Mi-e foarte greu, mai ales ca intotdeauna mi-am dorit o familie (am crescut intr-o familie armonioasa) si eram sigura ca pot intemeia un camin alaturi de un om mai mare ca mine cu 8 ani (m-am bucurat enorm ca exista o diferenta de varsta pentru ca speram ca va fi mai matur decat mine). Ne iubeam foarte mult pana cand totul a inceput sa se schimbe din cauza...pasiunii lui pentru un domeniu artistic (nu pot spune multe despre acest lucru pentru ca este unul dintre cei mai buni din tara noastra, e o persoana cunoscuta)...desigur, si muncea in domeniu si chiar se produceau banuti. Acest lucru presupunea multe plecari prin munti, locuri salbatice. Am fost de acord, ii admiram munca chiar!
Din cauza crizei economice meseria lui nu mai producea mai nimic, eu ramasesem fara serviciu, aveam rate la banca. Norocul nostru a fost mama mea care practic ne tinea(pe care el o diviniza pentru ca parintii lui n-au vrut sa-l creasca- vorbea cu parintii lui de 3 ori pe an). Din acest motiv am crezut ca va aprecia o familie.
Dar cu toate acestea, el statea mai mult plecat (in conditiile in care ramaneam cu 100 de lei toata luna) spunandu-mi ca asta este pasiunea lui si daca imi convine bine, daca nu, nu. Primele dati m-a mintit spunandu-mi ca din acest lucru mai scoate si banuti(cu toate ca ne lovise criza) dar apoi mi-am dat seama ca doar mintea ca sa-l las sa plece cand vrea el.
L-am mai lasat sa mearga pentru ca ma gandeam ca are si el nevoie de un moment de respiro (si eu mai ies seara dupa serviciu, la o cafea cu o prietena, la o cumparatura- mi se parea echitabil sa mai iasa si el). Dar cand nu pleca gasea mereu ce sa faca: ba statea pe la serviciu, ba se duce prin padurile din apropiere, ba la peste..orice numai sa nu petreaca o zi cu mine.
Mi-am dat seama ca nu-i face placere si ii reprosam acest lucru. Imi zicea ca daca ma plictisesc imi da bani sa ies cu fetele, cu mama mea.Ma jignea enorm acest lucru, era ca si cum m-ar fi platit sa scape de mine. Eu vroiam sa-mi petrec ziua libera (eram amandoi acasa o singura zi pe saptamana) cu sotul meu. Era chiar atat de anormal ceea ce ceream?
Cat am stat fara job (6 luni) nu m-a intrebat niciodata daca am nevoie de ceva, ma descurcam singura. La un moment dat, am fost suspecta de cancer la san (Slava Domnului, au fost doar niste suspiciuni). nu m-a intrebat daca acest lucru costa ceva, imi spunea sa ma duc la mama sa-i cer ca de-aia sunt fata ei, ca doar n-o sa vina el acum de pe munte. Macar la ecografii a mers cu mine.
Ma jignea mereu spunandu-mi ca daca ar fi dupa el ar sta mereu plecat, dar singurele lucruri care-l impiedica sa faca asta sunt banii si serviciul (adica eu nu eram inclusa). De cate ori incercam sa discutam imi zicea ca-i e rau si ca el nu greseste cu nimic. Cu toate astea imi spunea ca ma iubeste.

Incercam mereu sa-l inteleg dar la un moment dat nu mai puteam nici eu cand vedeam ca mama nu mai avea de unde sa ne dea (eu intr-un final am gasit ceva de lucru) si el nu vedea decat pasiunea lui si atat. Imi spunea ca asta ii place lui si punct. Si stie ca s-a schimbat dar ce, eu nu stiu ca la inceput totul e lapte si miere si apoi oamenii se schimba?

La ultima cearta (in timpul nostru liber isi gasise sa mearga pe balta, sa se ocupe de calculator, sa doarma pana la 2 si apoi sa plece prin paduri, balti- si eu m-am suparat pe acest lucru) si-a luat toate lucrurile si a plecat spunand ca vrea sa divortam. In plus mi-a zis ca stie ca alaturi de mine a avut totul si ca sunt un om bun, dar pasiunea lui e mai importanta si daca pasiunea lui va mai produce ceva eu stau in calea dezvoltarii lui profesionale. Intotdeauna il prezentam drept un artist, am fost alaturi de el cand a castigat premii in domeniu.

Mentionez ca stam intr-un apartament nou renovat. Acum si-a luat lucrurile (mobila de dormitor o cumparase el cu putin timp inainte de a ne casatori), a luat mobila (acum eu dorm pe o saltea) fara sa mai spuna nimic.Stiu ca doarme pe la prieteni

Si-a dat familia pentru niste nimicuri, pentru umblatul pe munti si o balta cu peste...cum sa dai o familie pentru niste lucruri care-ti aduc satisfactie doar pentru moment? Pentru mine familia mea e tot ce am mai scump. Nici daca imi da cineva un munte de bani, ucel mai bun loc de munca din lume nu-mi dau familia...pentru nimic in lume!
Ma simt foarte rau! Nu inteleg de ce mi-a facut asta daca el singur a recunoscut ca langa mine nu i-a lipsit nimic.

asta e povestea pe scurt! au mai fost si altele. Scuze daca am scris prea mult, doar ca vreau sa vorbesc si cu oameni care nu ma cunosc.
Inca o data scuze, nu vreau sa plictisesc pe nimeni!

Multa sanatate si numai bine va doresc!
Lia

Felul tau de a vedea lucrurile nu coincide din pacate cu al lui.Tu ai niste asteptari de la viata si nevoi care sunt la polul opus cu ale sale.
Cred ca era tare nemultumit de el insusi,frustrat (probabil copilaria traita in acele conditii si-a pus amprenta) si manipula pentru a-si ascunde adevarata fata.
Totusi,nu trebuia sa astepti ca lucrurile sa scape in asa masura de sub control.A da libertate omului e una,insa aici nu mai era vorba de libertate ci de faptul ca tu erai singura intr-o casnicie fantoma.
Nu spun ca daca puneai piciorul in prag din timp s-ar fi schimbat ceva in el musai,insa macar te-ai fi scutit de o alta perioada de suferinta in speranta unei schimbari care nu a mai venit.
Indiferent de ce iti vor spune cei de aici,sa stii ca o relatie,cu atat mai mult o casnicie se tine in doi si nu unul!
Cred ca te doare acum,insa dupa ce suferinta va trece vei intelege ca prin divortul acesta chiar ti-a facut un cadou.
Si inca un mic amanunt pe care mi-as dori sa il tii minte:oamenii nu se schimba,ci poarta masti,iar cand mastile cad vezi cine intr-adevar statea dupa ele!